44Africa - o aventura odata in viata

[the_mav]

La manipularea containerului se intampla: in terminale containerul este busit in toate directiile + macaragiul mai da si el cu containerul de "pereti" pana il incarca pe vapor.
Pana in Africa a schimbat cel putin doua vapoare deci a avut parte de patru sedintze de tavaleala containerul (implicit continutul). Din pacate in multe porturi din Africa la descarcare se folosesc cranicele (macaralele) navelor si aici apar problemele. Majoritatea macaragiilor daca "nu sunt afumati" atunci rumega "khat" si va imaginati ce iese la operare.
Numai bine.

Pai in asemenea conditii ma mir ca nu ati avut nevoie si de un tinichigiu

sa spunem ca nu are legatura... masina fie a venit in stare intacta pana la Mombassa in port, si i s-a rupt cardanul in scurtul drum de la container pana la livrearea in poarta portului.
ori varianta 2: in lungul periplu prin 4 porturi, a fost scoasa si frecata de bastinasi - desi nu are nici un fel de semne de utilizare de personae straine...

nu mai conteaza - case closed

[the_mav]

Traseul zilei 10
Kibaoni (Tanzania) - Ngorongoro - Kibaoni (Tanzania)

Distanta - 178 km
Durata deplasarii 6:20 h
Min. - 1209 m
Max. - 2445 m

DAY 9 , april 5...Roman Szeklyfold Tanzaniaban


Desi dupa drumul dificil din ziua precedenta se simte nevoia de odihna multa, ascultam sfaturile localnicilor si incercam o trezire foarte matinala..Si se pare ca bine am facut..Ni se spune ca Muntele Kilimandjaro se vede in intregimea lui doar 1 ora dupa rasaritul soarelui, adica intre orele 6 si 7..Apoi, temperatura creste si aburii se ridica din padure blocand total vizibilitatea..Admiram atat creasta inzapezita de aproape 6000 m cat si jocurile fantastice de lumina si culoare. Aflam deasemenea ca nu avem posibilitatea de a urca cu masina pe munte, zona fiind total rezervata impatimitilor de alpinism.Escaladarea dureaza in jur de 7-8 zile chiar si pentru cei experimentati. O pornim in sfarsit spre Arusha, cu gandul de a inainta cat de mult posibil in directia Ngoro Ngoro..La lumina zilei Tanzania incepe sa ne placa din ce in ce mai mult. Peisaje superbe, oameni calmi si prietenoshi, drumuri perfecte, circulatie disciplinata.Politie foarte multa, uneori ne opresc, insa sunt doar curioshi si nu sunt in cautare de bonusuri..

Inaintam cu mult spor si ajungem destul de rapid in apropiere de intrarea in zona de conservare Ngoro Ngoro.Oprim la inspiratie in dreptul unui restaurant care pare sa aiba parcarea in curte.In final, inspiratia a fost mare si lumea foarte mica.Din vorba in vorba aflam ca proprietatrul este ungur..O fi pe aici Ardealul Tanzaniei? Omul aude cine suntem, vorbim cu el pe limba lui, nu ne mai lasa sub nici o forma sa plecam.Ne cazeaza in Safari Lodge-ul lui, in niste igluri contruite pe stilul caselor Masai..Se configureaza rapid o prietenie istorica romano – maghiara pe meleaguri Tanzane.

Zoltan e un tip foarte ok, si mai ales foarte curajos.Nu e putin lucru sa pleci dintr-un job comod de director de vanzari la o companie multinationala din Budapesta si sa iei taurul de coarne la capatul Pamantului absolut de unul singur.Omul insa,in spatele unui aspect si comportament calm si chiar usor stangaci pare extrem de hotarat si stie exact ce vrea, ce face si unde vrea sa ajunga..Ne ajuta foarte mult cu informatii extrem de pretioase despre cum si in ce mod se traverseaza zonele de rezervatie, costuri, posibilitati de cazare. Ne gandeam amuzati sa cumparam lotul de pamant de alaturi si apoi sa cerem autonomia tinutului Romano-Maghiar..Cred ca ar rade tanzanienii de s-ar auzi pana la Bucuresti.

Fotografiile zilei


overview


beauty of life

[the_mav]

DAY 10 , april 6...Ngorongoro

Incepem ziua cu un colocviu tehnico-tactic concluzia fiind Ngorongoro azi si Serengeti maine cu iesire spre Musoma asta datorita costurilor mai ridicate pe care le-ar implica un traseu direct si necesitatii de a avea o masina cu acoperisul deschis in Ngorongoro. In cateva minute ne imbarcam intr-oToyota Land Cruiser si cei 25km pana in rezervatie sunt parcursi de ghid-ul sofer intr-o viteza de autostrada. Aflam de la el ca drumurile sunt “japoneze” si au fost date in folosinta acum 5 ani iar noi nu intelegem de ce nu sunt peticite. Intram in rezervatie urcam pana la 2350 m cu o viteza debordanta si orpim pentru o pauza .... care se transforma in unul din momentele din viata in care ramai fara vorbe la purtator .... un platou imens se deschide in fata nostra la 1800 m ..... si nu putem spune decat atat: vizitati-l. Drumul continua abrupt spre platoul pe care il vom bate pret de cateva ore si printre masaii care locuiesc in rezervatie incepem sa vedem primele exemplare (zeci) de zebre si gnu la cativa metri de masina ocupate cu activitatile zilnice caracteristice iubitorilor de guma de mestecat.... Ne trateaza cu indiferenta iar noi ne continuam excursia pe rauri bine definite de pamant rosu care impanzesc platoul. Avem senzatia ca suntem intr-un decor de Jurasic Park doar ca noi asteptam sa vedem alte personaje. Ne clatim ochii cu bivoli, antilope, hiene si sacali unul din acestia din urma fiind atacat de 2 din numeroasele pasari prezente probabil pentru apararea cuibului. Adaugam pe lista elefanti, rinoceri si in cele din urma lei – 2 stau pe o insulita si nu le vedem decat coama iar urmatorul ne pozeaza pret de cateva minute dupa care dispare in desis. Am punctat mai slab la capitolul rinoceri si multumitor la hipopotami dar bucuria noastra este imensa. Numai pentru atat si toate eforturile nosatre au fost rasplatite. Iesim din platou pe langa doi vulturi care se hraneau din termitiere si navigand spre iesirea din rezervatie pe raul rosu aprins o hiena ne apare in fata pentru un ramas bun. Incheiem ziua cu o cina intr-o companie multinationa – australieni, austrieci, brazilieni si localnici. Gazda nostra Paulo ne ofera intotdeauna un fel de mancare ca apoi sa ne aduca cu totul altceva dar deja nu mai conteaza. Suntem bucurosi pentru tot ce am putut sa primim de la natura ..... Noapte buna!

[the_mav]

Traseul zilei 11
2014-04-07 09:38.kmz (se poate deschide cu Google earth)
Mto (Tanzania) - Musoma (Tanzania)

Distanta - 382 km
Durata deplasarii 10:49 h
Min. - 1114 m
Max. - 2449 m

DAY 11 , april 7...Serengeti


Ne incordam si incercam sa plecam mai devreme astazi...Avem un drum de 350 km in fata, din care circa 150 sunt prin rezervatii, adica stim sigur ca acele drumuri vor fi neasfaltate..Traversam din nou zona de conservare Ngoro Ngoro (de data asta fara sa mai coboram in crater) siinaintam cu spor. Urcam intai pana la 2400 metri, apoi coboram si ramanem pe un platou vast asezat undeva la 1600 metri atitudine.Palcurile de zebre si bivoli africani uriashi care pasc pe marginea drumului nu ne mai surprind la fel ca ieri, insa e superb sa ii vezi atat de aproape. Mai ridica capul si o hiena plictisita, cu figura adormita, ne priveste cateva secunde apoi isi continua somnul..MAi schimbam catvea cuvinte cu un masai echipat traditional care isi scosese camilele la pascut.Oamenii astoa sunt fascinanti.Traiesc la fel ca acum cateva sute de ani si se misca ca niste fantome prin peisajul fierbinte..Ceea ce este remarcabil in zona este varietatea fantastica de tipuri de vegetatie care se schimba la cateva zeci de km. De la jungla luxurianta la pasune tipica, la campuri de iarba inalta, la savana africana cu tufishuri si copaci razletzi..Intre timp ne apropiem de Serengeti. Ei bine, tot ce am citit, auzit, vazut pe la televiziuni este zero absolut fata de realitate..Dintr-o data cat vezi cu ochii in toate directiile, apar sute de mii de antilope gnu, zebre si gazele Thomson..Trecem exact prin mijlocul marii migratii anuale...Unele merg, altele se joaca, pasc sau se odihnesc.Insa tot grupul aceste urias inainteaza in aceeshi directie, nimic nu ii opreshte, nimic nu ii disturba..Le suntem total indiferenti, trec in siruri interminabile prin fata, pe langa, prin spatele nostru..Coplesitoare senzatia de forta si disciplina.Intram de-a binelea in rezervatie, aici nu apucam nici macar sa digeram primele impresii, ca noi si noi imagini ne lovesc din toate partile..O larga varietate de gazele si antilope, grupuri mai mari sau mai mici de girafe, vreo 20 de hipopotami se balacesc intr-un ochi de rau alaturi de crocodili.Observam 8un grup de masini de safari aliniate undeva pe camp in dreapta noastra. Ne ducem intr-acolo, pare ca e ceva interesant in zona.Oprim in spatele ultimei masini si exact in acel moment, din iarba inalta apare capul leoaicei.E calma si foarte concentrata, efectiv se scurge pe langa noi, la nici 3 metri, iese in drum in spatele nostru si dispare..Nici nu stii cum sa reactionezi.Sa o privesti fascinat, sa faci fotografii, sa schimbi impresii cu ceilalti.Are o maretie si o siguranta calma care impune...Intre timp soarele coboara spre apus intr-un spectacol de culori incredibil.Si cand primele umbre cad peste noi zarim o turma de elefanti in apropiere.Sunt impresionante aceste animale uriase..Se misca usor si senin.Nimic brusc, nimic fortat, liniar, natural , calm si sigur.Se aude doar zgomotul ierbii rupte.Am putea sa ii privim ore in sir.Insa intumericul ne cuprinde si mai avem 170 km pana la Musoma.Curand orice speranta ca va fi un drum simplu se spulbera.Inchipuiti-va cel mai rupt si mai denivelat drum de pamant pe care l-ati vazut vreodata si inmultiti totul cu 10..Timp de vreo 3-4 ore avem parte de adevarate cascadorii pe patru roti intr-un intuneric total, intrerupt doar de cateva sate razlete unde cei cativa localnici care inca nu dorm ne privesc consternati. Apogeul este dat de traversarea uni rau prin albie, in benza totala.Am cam amutzit cu totii timp de 10 secunde..Ajungem cam daramatzi la miez de noapte in Musoma un orashel deloc atractiv la ora asta. Avem din nou noroc sa gasim un hotel incredibil de bun, mult peste aspectul zonei..O masa deja traditionala prin faptul ca ceea ce se comada si ceea ce se aduce sunt doua lucruri distincte, plus cateva beri reci ne remonteaza..Adormim sub impresia celor vazute, stim sigur ca imaginile astea ne vor urmari mult timp...

[the_mav]

Traseul zilei 12
2014-04-08 11:42.kmz

Musoma (Tanzania) - Kisumu (Kenya)

Distanta - 295 km
Durata deplasarii 7:26 h
Min. - 1116 m
Max. - 1669 m

DAY 12 , april 8...Back to Kenya

Suntem cam sifonati dupa ziua de ieri si decidem sa lucram in schimburi de 4 ore la volan. Inainte de a parasi orasul facem un scurt popas pe malul lacului Victoria si unul in piata de la marginea orasului – fruit stop. Ne alegem cu niste chestii destul de acre dar fructele sunt fructe la urma urmei si ne continuam calatoria un pic mai intepati evident de la gustul puternic si acru. Ar trebui sa fie un drum normal de 300 km pana la Kisumu pe partea Keniana a lacului. Trecem cu bine de vama un fel de obor plin de comercianti de ambele parti ale frontierei – tanzanienii echilibrati si linistiti – kenyenii mpulsivi si zgomotosi – de la condus vehicule pana la oferta diversilor “consilieri” in procese vamal/financiare. Sunt cam dezamagiti de dotarea si cunostintele nosatre in ceeea ce priveste formalitatile vamale dar conchid cu zambetul pe buze ca poate alta data vom putea colabora. Odata ajunsi in Kenya continuam sa lasam km in spate – apropo in ambele tari sunt damburi in fiecare localitate indiferent de marime semnalizate sau nu la care trebuie sa opresti inainte de a le trece – am incercat in forta de vreo doua ori (nu le vazusem) si am zburat prin masina. Totul bine si frumos pana acum ar cam trebui sa ajungem pana la apusul soarelui pentru o seara linistita. La un moment dat gps-us ne arunca de pa asfalt pe un drum ciudat – avem confirmarea localnicilor ca e drumul corect si ne avantam in speranta ca lucrurile nu o sa degenereze – nu sunt decat 14 km. Ei bine daca ceva poate sa mearga prost ..... in timp ce pe langa noi curg motociclete intr-un ritm de concurs enduro masina nostra suporta mai greu dificultatile dar importam lucru nu ne lasa. Dupa o ora si jumatate de slalom printre gropi, urcari si coborari de pante de diverse dificultati acompaniati de localnici cu apelativul Muzungu si saluturi ca de la om la martian ajungem din nou pe asfalt si in cativa zeci de km chiar pe autostrada. La intrarea in Kisumu o parte a soselei este proaspat asfaltata dar nedata in folosinta cealalta arata ca dupa bombardament . Adaugam praful si aglomeratia caractersitice si avem o combinatie exploziva pentru un sfarsit de drum. In scurt timp ajungem in centru si cautam un hotel – lasam in urma Imperial hotel – peste bugetul calaltoriei si sfintele staii de benzina ne scot din incurcatura – informatia primita ne duce la Scotish Tartan hotel – personalul ne primeste cu bratele deschise in uniforme cu tenet scotiene. Incheiem cu ritmuri de champions league si Glenfiddich.







altitudine pe parcurs...

[the_mav]

Traseul zilei 13
Kisumu (Kenya) - Kampala (Uganda)

Distanta - 375 km
Durata deplasarii 8:01 h
Altitudine
Min. - 1061 m
Max. - 1554 m

Kampala (Uganda) - Entebe (Uganda)

Distanta - 42 km
Durata deplasarii 1:22 h
Altitudine
Min. - 1123 m
Max. - 1211 m

DAY 13 , april 9...Intram in Uganda

Numaram filele de pe carnetul auto de trecere al frontierei si surpriza .... cele 12 file numarate la Bucuresti sunt de fapt doar 10, ultima fila din fiecare carnet nu poate fi utilizata. Brusc doua destinatii cad – Ruanda si Zimbabwe. In fine astazi planuim sa ajungem la Kampala – Uganda si o pornim de dimineata stiind ca trebuie sa trecem o granita lucru ce ar putea fi complicat. Cautam in drum cateva fructe exotice si cu ochii dupa oferta tarabelor de pe margine trecem Ecuatorul. Dam cateva minute inapoi ca sa il intalnim si facem echilibristica pe o linie imaginara si sarituri dintr-o emisfera in alta. Dupa fapta si rasplata binevenita materializata in ananas, mango si banane dupa care glont spre frontiera. Ne intampina un absolut infern – prima oara cand formalitatile dureaza atat de mult iar soarele si “miresmele” inconjuratoare contribuie la disconfortul general. Desi salvam o pagina din cele 2 pierdute – se fac documente de import temporar - Uganda pare neprietenoasa la prima intalnire si odata iesiti din vama cautam ceva rece de baut. Sarim rigolele de pe margine in care soriceii sunt in lumea lor si descoperim ca vitrinele frigorifice sunt pur decor. Pana la primele beri mai avem de asteptat la fel si pentru atingerea destinatiei asa ca ii dam bataie. Intre timp Uganda mai salveaza din imagine – drumuri de incredere si trafic normal asta pana cand ajungem la 20 km de oras si viteza de inaintare scade dramatic. Pierdem aproape o ora si jumatate sa ajungem in centru printr-un paienjenis de masini, pietoni si particule de praf spintecat de motociclete care iti taie fata sinucigas. Avem ghinion cu cazarea ofertele sunt jalnice si se pare ca doar Sheraton ar putea sa ne scoata din impas. Decidem cu o unda de regret obositi si infometati sa ne incercam norocul la Entebbe aflata la 20km pe malul lacului Victoria. Bajbaim destul de mult dar in final gasim un loc de odihna comfortabil ... foamea in schimb e de rezolvat in alta locatie . O trupa locala ne face viata mai usoara in asteptare bucatelor din meniul international asortate cu nelipsitul Tusker. A mai trecut o zi .....

[the_mav]

Traseul zilei 14
10 aprilie

Entebe (Uganda) - Mbarara (Uganda)

Distanta - 320
Durata deplasării - 7:30 h
Altitudine
Min. - 1122 m
Max. - 1432 m

DAY 14 , april 10...Entebbe – Mbarara

Dupa micul dejun si o privire fugara aruncata lacului Victoria intram in Kampala pentru rezolvarea aerului conditionat – incarcare freon. City oil este o multifunctioanala cu service, statie de carburant si magazin la nivel european si nu dureaza mai mult de o ora toata tarasenia. Iesim din furnicarul de strazi, oameni si masini cu directia Mbarara si totul decurge fara incidente. Ca o confirmare a diferentei dintre cele 2 tari in partea ugandeza Equatorul este semnalat print indicatoare, mici constructii de delimitare a celor 2 emisfere chiar si o linie de demarcare care trece soseaua. Ne oprim la carciuma Equator si luam masa exact pe linia de demarcatie. Mancarea este delicioasa si desi bauturie alcolice nu par a se comercealiza in local suntem omeniti la cerere cu bere adusa din “straini”. In incinta localului exista si un birou care iti poate furniza certificate de trecere a Equatorului ugandez si contra cost experimentarea efectului Coriolis – 3 galeti de apa, 2 plasate de o parte si de alta a liniei si o a treia chiar pe ea exemplificand fenomenul. Initial nu prea intelegeam rostul lor dar amplasamentul si inscriptia “did you know” ne-au luminat. Timpul se scurge placut dar cum mai avem drum in fata o luam din loc si dupa cateva ore bune ajungem la destinatia finala pentru ziua de azi. Innoptam la un hotel cu reminiscente gen epoca de aur – Lake View resort - camere mari cu mobilier de lemn, salon imens si ospatari Mamaia '70. Ne inchidem cu un Jack pentru un somn linistit. Rwanda here we come .....

[acsph]

Fabulos!Urmaresc traseul pe Google maps..si o iau razna.. Poti sa ne dai o idee referitor la costurile unei astfel de nebunii ?

[NicuNicuta]

La sfarsit o sa ai raportul

[the_mav]

Traseul zilei 15

Mbarara (Uganda) - Kigali (Rwanda)

Distanta - 247 km
Durata deplasarii 5:56 h
Min. - 1336 m
Max. - 2091 m

Deplasarea de azi a presupus si traversarea granitei dintre Uganda si Rwanda unde formalitatile vamale au luat foarte mult timp desi vamesii si politistii de frontiera au fost amabili si cooperanti.

DAY 15, april 11.....Mbarara – Kigali

Micul dejun de la “Casa lui Ceausescu”, asa cum am botezat ad-hoc hotelul, se incadreaza perfect in acelasi decor tip “Litoral 1975”...Si la lumina zilei totul arata exact ca in hotelurile din Mamaia:):)..Furnir de lemn de prima calitatea, accesorii care la nivelul anilor '70 erau “state of the art”..Si care, pana azi, au suferit o singura modernizare : inca un strat de vopsea, si inca unul....
O pornim in directia Ruanda, printr-un peisaj superb, asemanator zonelor neumblate din Apuseni sau Vatra Dornei, cu diferenta ca prunii, stejarii si brazii sunt bananieri, mangotieri si palmieri. Constatam ca a trecut o saptamana de cand nu am coborat sub 1400 metri altitudine, in anumite locuri chiar peste 2000..Temperatura dulce, aer pur, o incantare sa mergi...
Ruanda ne surprinde inca de la frontiera.Curat, civilizat, rapid, eficace, mai ceva ca in Europa. E o diferenta atat de neta fata de celelalte tari pe care le-am parcurs pana acum incat aproape socheaza..Si impresia se confirma si pe mai departe.Drumul de buna calitate, lucrari de infrastructura ample si o curatenie fantastica.Nici o hartie pe jos, nici in sate, nici in afara lor.Panouri cu avertismente de pastrare a curateniei peste tot, si extrem de multa politie inarmata cu arme grele, automate..Aflam ca tocmai se aniverseaza 20 de ani de la masacrele inter etnice din Ruanda. Circa 1.000.000 de oameni(peste 15% din populatie) au fost ucisi in mai putin de 30 de zile.NU prea reusim sa intelegem cum a fost posibil si mai ales cum s-a produs reconcilierea, insa vedem rostul masurilor ample de securitate. In rest, Ruanda e o tara minunata : verde, curata, modernizata.La cativa km dupa frontiera intalnim un personaj echipat ciudat, pe o bicicleta incarcata cu bagaje.Ne impinge curiozitatea si ne oprim..Si astfel facem cunostinta cu Somen Debnath..Un globe trotter celebru.Indian de origine, calatoreshte in jurul lumii cu bicicleta intr-un tur inceput in anul 2004.Supravietuieste din seminare de cultura indiana si avertizare si prevenire a SIDA.A fost si in Romania, se pare chiar ca o romanca ii administreaza blog-ul...Curand intram in Kigali si capitala nu face decat sa ne intareasca si mai tare admiratia..Este cert una din cele mai frumoase capitale pe care le-am vazut..Orasul este cochet si modern, intins alene peste mai multe coline.Ca relief seamana putin cu Budapesta..Si inainte de toate este impecabil de curat, toate astea intr-o Africa in care curatenia urbana este un termen relativ. Suntem indreptati catre “un bonne hotel”, intr-adevar arata senzational, insa e muuuult peste fortzele noastre..Cea mai ieftina camera single pleaca de la 400 USD pe noapte..Gasim pana la urma ceva mai rezonabil, comparativ cu cel de mai sus, nu cu restul Africii si inchidem ziua cu gandul ca Kigali e unul din acele locuri unde trebuie sa revenim...

[the_mav]

Fabulos!Urmaresc traseul pe Google maps..si o iau razna.. Poti sa ne dai o idee referitor la costurile unei astfel de nebunii ?

sunt costuri generale care s-au luat in calcul inainte de pornirea proiectului (gen masina, vize, estimate combusitbil, dotat si echipat landcruiserul, etc, etc) si costuri total neprevazute (gen masina livrata cu diferentialul spate spart) care trebuie rezolvate pe loc... si costa

cum spune nicu, vedem mai incolo cat se aduna un cost final

[adisan77ro]

Cred ca acea postare va fi cea mai vizualizata. Eu unul sunt teribil de curios. Si poate n-ar fi rau sa mai 'scapati" cate ceva si pe parcurs cu privire la acest aspect, nu e alta da' ca sa nu cumva sa fie socul prea mare

[the_mav]

DAY 16, april 12..... Inapoi in Tanzania

Dupa discutii interesante in ceea ce priveste situatia economica si ritmul de dezvoltare a Rwandei luam directia Tanzaniei – Kigoma impartit in 2 etape in functie de disponibilitatea hoteliera in zona. Drumurile sunt suficient de bune ca sa sustina o inaintare fara probleme pana la frontiera – pod peste cascada Risumu. Trecem repede prn granita – e sambata si traficul greu e oprit – nu inainte de a sesiza o scurgere de ulei in partea din spate a masinii. Verificam rapid si se pare ca e ulei de transmisie de la diferentialul reparat in Mombasa. Rulam pana la Biharamulo unde citisem cu o zi inainte ca ar fi un hotel decent. Ajungem fara probleme si inauguram un fel de pensiune in curs de finalizare -primii clienti. Vis-a-vis e un baruletz unde frigiderele sunt pur decorative si insistam ca pana seara sa aiba bere rece. Dam bagajele jos si mergem sa rezolvam scurgerea de ulei si sa mancam ceva. Gasim hotelul pe care il cautasem initial si in fata lui avem si un service auto. In jumatate de ora etanseizam garnitura si completam uleiul de transmisie oferit in pet de 500 ml. De partea cealalta a strazii e Sunderland – Everton la un lcd incastrat intr-un tablou metalic prevazut cu lacat - campionatul englez e urmarit cu pasiune in toata zona. O chelnerita cu bust generos ne cere de cateva ori confirmarea comenzii noastre dupa care primim portii delicioase de tilapia cu cartofi prajiti si salata caciumbari (rosii si ceapa). Ne gandim ca am mancat la cartofi prajiti in aceste zile mai mult decat mancam de obicei intr-un an intreg. Seara o incheiem in vastele noastre camere singuri in toata pensiunea cu bere rece de la “vecinul” care s-a tinut de cuvant.

[the_mav]

Traseul zilei 17, april 13
Biharamulo (Tanzania) - Kigoma (Tanzania)

Distanta - 392 km
Durata deplasarii 9:08 h
Min. - 758 m
Max. - 1499 m

DAY 17, april 13..... Lacul Tanganika

Micul dejun il avem in compania unei cete de pitici cu care impartim gogosi cumparate din vecini si reminiscente de sticle de coca cola din ziua precedenta. Cumparam 2 CD-uri inscriptionate in 10 minute la un fel de music shop local si cu muzica africana in difuzoare ii dam bice ..... Dupa 30 de min de asfalt trecem deja pe celebrul drum rosu cu gropi si la cat avem de mers - peste 400 km – ne ia durerea de cap. Atenuanta e Duminca floriilor – realizam acest lucru privind la localnicii imbracati in straie traditionale intorcandu-se de la biserica in efervescenta florala – costumatie plus tulpini purtate cu bucurie. Ne aducem aminte sa sunam un prieten cu ocazia aceasta si reusim sa il lasam mut de uimire care are sa ne cuprinda in scurt timp si pe noi – la o bariera politieneasca inter-regionala un agent bine drojdit ne ureaza atat cat poate sa spuna bun venit. Salvarea vine dupa cateva ore bune de mers si ajungem din nou pe asfalt la 40 km de Kisumu intr-un apus de soare absoult fermecator .... tente violete strabat cerul deasupra lacului Tanganika. Ajungem in oras apucam sa facem plinul si dupa ce verificam 4 hoteluir din zona ne oprim pe malul lacului la hotelul Tanganika unde luam o binemeritata cina in acordurile valurilor care ating malul .... perturbati pentru catva timp de o masa de olandezi galagiosi. Rezistam cu stoicism pana cand ramanem singuri pe terasa facand planurile pentru urmatoare zi – prima de relaxare dupa forcing-ul de pana acum.

[the_mav]

Tsavo National Parc
https://www.youtube.com/watch?v=T7TK4EtBQ6A

[the_mav]

Ngorongoro
06.04.2014

Inca de la inceput trebuie spus ca Ngorongoro este un loc unic ce nu trebuie ratat de catre cei care viziteaza Africa.
In incercarea de a reda cat mai bine ,,Ngorongoro Conservation Area", acest mic film nu are prelucrat materialul filmat.

https://www.youtube.com/watch?v=E0I9_FzQraI

[the_mav]

Traseul zilei 18
2014-04-15

Kigoma (Tanzania) - Mpanda (Tanzania)

Distanta - 284 km
Durata deplasarii 7:43 h
Min. - 751 m
Max. - 1693 m

Mpanda (Tanzania) - Katavi National Park (Tanzania)

Distanta - 51 km
Durata deplasarii 1:35 h
Min. - 943 m
Max. - 1173 m

DAY 18, april 14.....Lacul Tanganyika (2)

Abia in dimineata asta vedem superbitatea peisajului care apare in fata noastra. Lacul este absolut imens (ne interesam si aflam ca are 700 km lungime), incredibil de curat si senzatia de odihna si relaxare ne cuprinde imediat. Ziua asta de pauza vine exact la momentul potrivit si mai ales in locul potrivit. Lenevim toata dimineatza pe terasa, la cativa metri de mal, alternand episoadele de balaceala in piscina, cu cele de bere si cu altele efectiv doar de privit in zare. Decidem totusi sa dinamizam putin dupa-amiaza si sa incercam sa facem o plimbare cu barca pe lac. Renuntam rapid la ideea de a inchiria barca ancorata in dreptul hotelului (preturi pentru turisti fara creier) si o luam pe cont propriu. Dupa ceva discutii cu un ofiter de la Autoritatea Portuara suntem indreptati catre o suburbie a Kigoma, Kibirizi unde sunt ancorate barcile traditionale ale localnicilor, atat cele de transport cat si cele de pescuit si agrement. Masina noastra si fetele albe produc senzatie in viesparul de oameni si chioshcuri de acolo, insa lumea este foarte prietenoasa si toti incearca sa te ajute. Pana la urma legam rapid o amicitie cu agentul de politie al zonei, un tip inteligent, mult peste “media zonei” (stia multe lucruri chiar despre Europa de Est si chiar despre Romania), care ne obtine rapid barca de care avem nevoie. In plus parcam masina langa biroul lui, asa ca cel putin din acest punct de vedere ne simtim in sigranta. Negociem la sange cu proprietarul barcii pretul pentru 2 ore de plimbare la care se adauga contravaloarea a 20 litri de benzina, per total iesim la sub o treime din pretul cerut de cei de la hotel. Asa ca, urmatoarele 2 ore ne rasfatam pe luciul lacului, admiram curatenia remarcabila a apei si mai ales constructiile luxoase care incep sa apara pe mal. La final ne amuzam copios cand capitanul incearca sa mai obtina de la noi contravaloarea a inca 5 litri de benzina. El sustine sus si tare ca atat a consumat barca, respectiv 25 litri. Cand ii aratam ce scrie pe bidonul de combustibil pe care il avea in barca (20 litri), din care abia ce se golise jumatate, rade si el si renunta....
Inchidem seara la aceeasi terasa a hotelului, admirand apusul soarelui care cade exact peste lac, vis a vis de noi. Inca o feerie de culori incredibila si foarte greu de descris altfel decat minunat...

[the_mav]

Traseul zilei 19
2014-04-16

Katavi National Park (Tanzania)

La 5.30 ne trezeste vocea muezinului de la o geamie vecina care nu se mai opreste decat dupa o ora si jumatate timp in care ne uitam la pereti. Apucam sa mai ciupim cateva ore de somn pana la micul dejun si cu sacii in Land Cruiser pornim la drum. Apucam sa facem in jur de 100 km intr-o ora jumatate dupa care .... dezastru... cel mai prost drum intalnit pana acum. Adevarate cratere se deschis in drumul nostru si inaintam cu viteza melcului nu feriti de aventuri .... iesim dintr-un namol de 30 cm chiar in momentul in care ne uitam dupa un copac serios pentru agatat troliul, 2 dintre colegi contrabaleanseaza masina ca sa nu cada pe o parte si nu in ultimul rand curatam masina involuntar cu inima cat un purice intr-ul mic laculet in care am intrat pana la praguri. Dupa toate cele intamplate ne simtim de neoprit si la ultimul episod repetam trecerea si o imortalizam pe camera cu zambetul pe buze. Drumul continua in acelasi ritm taris-grabis timp de aproape 10 ore cu o medie totala de 38km/h pana cand ne atingem obiectivul – primul lodge care se iveste este si cel la care ne oprim. Curatenia locului de dormit si conditiile minime oferite ne sunt suficiente ca sa confirmam 2 nopti. Cina este cu mult peste ce ne asteptam si asteptam ziua de maine pentru negocierea excursiei in Katavi National Park.

[the_mav]

DAY 20, april 16, Katavi National Park (2)..

Incepem ziua cu o scurta consfatuire despre modul in care sa abordam vizitarea parcului. Avem doua optiuni, fiecare cu avantajele ei. Putem intra in parc cu masina noastra sau sa folosim o masina cu sofer local. Prima varianta e mult mai buna dpdv financiar, a doua insa , suntem siguri, ne va oferi sansa sa intram in locuri pe care nu le vom gasi niciodata singuri. O negociere destul de semnificativa reduce diferenta de costuri astfel ca plecam rapid cu o masina locala echipata de safari. In cateva minute de la plecare ne felicitam deja pentru alegerea facuta. Katavi este un parc superb. In plus de asta, nefiind unul din parcurile celebre, traficul de turisti este destul de redus. De fapt nu am intalnit pe nimeni altcineva in timpul turului nostru care a durat peste 8 ore...Suntem din nou copleshiti de numarul mare de animale si de varietatea lor, totul intr-un decor de vis. Palmieri, arbori de mahon, acaccia, marula, arbori umbrela. Un numar imens de hipopotami, bivoli salbatici, girafe, babuini, maimute capucin, antilope de toate categoriile, zebre, elefanti. Stim ca in iarba inalta sunt bine ascunsi in timpul zilei pradatorii, hiene si lei. Speram sa ii zarim, desi ne dam seama ca sansele nu sunt mari. Si totusi, avem un noroc fenomenal! Ne oprim sa admiram o girafa care paste linistita foarte aproape de noi, si, pur intamplator, in copacul de langa noi, la circa 4-5 metri inaltime, zarim un leopard de toata frumusetea. Atarna efectiv pe o creanga, relaxat total si priveste indiferent in jur. Agitatia noastra cu masina in jurul copacului incercand sa gasim cele mai bune pozitii in care sa-l vedem mai bine, ii atrage atentia si incepe sa urmareasca cu privirea. Totul insa cu aceeasi atitudine relaxata. Nu pot spune decat ca este incredibil de intens si de fascinant sa il priveshti in ochi. Emana forta, siguranta si sanatate. Tinand cont de faptul ca sunt o specie din ce in ce mai rara plus camuflajul aproape perfect, face ca o astfel de intalnire de gradul 3 sa fie un noroc fenomenal. Inca sub impresia “pisicii mari”, ne continuam drumul printre copaci si nimerim fata in fata la maxim 10 metri, de un elefant mascul solitar. Este urias si mananca fructe de marula. Ne priveste cateva secunde, apoi face rapid vreo trei pasi rapizi in directia noastra. La fel de brusc cum a pornit se opreste si continua sa manance fructele. A fost doar un mic avertisment, asa, sa pastram distanta. Drumul inapoi ne aduce tacere, impresia zilei e inca foarte puternica..Seara stam la o bere si ascultam linistea din zona..Din cand in cand se aud ,,soaptele” hipopotamilor din raul aflat la nici 100 de metri de noi..Speram la un somn usor, fara “vizite” ...

[the_mav]

Traseul zilei
2014-04-17

Katavi National Park (Tanzania) - Mbala (Zambia)

Distanta - 337 km
Durata deplasarii 9:22 h
Min. - 902 m
Max. - 1970m

Parasim lodge-ul care ne-a adapostit 2 zile si la sfatul ghidului nostru de cu o zi in urma luam drumul Zambiei prin Katavi National Park calitatea drumului fiind superioara rutei normale ocolitoare – desi harta spune altceva. Dupa o ora de mers timp in care ne-am luptat frenetic in masina cu o duzina de tauni unul dintre noi fiind croitorasul cel viteaz – daca nu dam nume deja stiti despre cine este vorba – ajungem la o girafa al carei les il zarisem cu o zi inainte si care se pare ca si-a incetat activitatea datorita trecerii in graba a drumului. Accidentul a fost provocat de un autobuz al carui sofer a fost retinut de politie si nevoit sa plateasca o amenda in jurul valorii de 400 USD. Ne asteptam sa vedem hiene si niscaiva lei dar tot ce ne-a fost dat sa zarim sunt cateva sute de vulturi care se cearta nervos pentru o bucata de carne. Spectacolul desi morbid este fascinant si in incercarea noastra de a vedea scena cat mai de aproape speriem un crocodil de 4m camuflat de spinarea girafei. Ramanem blocati si dupa momentul de uluiala tot ce putem face este sa incercam sa-l reperam pentru ca intre timp s-a ascuns “sfios” prin tufisuri. Zabovim pret de aproape o ora pentru sansa unei poze dar nici gand sa poata fi surprins in toata maretia lui. Renuntam dezamagiti de oportunitatea pierduta si ne continuam drumul spre granita pe ultimile bucati de drum rosu pe care ar trebui sa mai rulam – odata ajunsi in Zambia media orara ar trebui sa se imbunatateasca semnificativ odata cu calitatea soselelor – asfalt in toata regula. Ajungem la “adapostul” intunericului la frontiera si in tara nimanui trecem fara probleme partea tanzaniana si surpriza de proportii gardul in Zambia e inchis si politistul de frontiera ne anunta ca programul s-a incheiat. Ne uitam uni la altii consternati si cautam sa discutam cu “autoritatea” care nu o sa va vina sa credeti, ne propune linistit sa ne continuam drumul pana la prima localitate Mbala, sa innoptam si sa rezolvam acolo formalitatile legate de pasapoarte. Asta pentru ca cele legate de carnetul auto trebuie rezolvate la Mpulungu – portul cel mai sudic al Tanganikai aflat la 35 km de Mbala. Rasuflam usurati si odata ajunsi la Mbala cautam un loc de dormit. Asteptarile nostre brusc crescute la vederea unei domnite in fusta si tocuri scade in acelasi ritm la oferta primita pentru odihna niste guest house-uri la limita confortului si ne cam trec fiori reci pe sira spinarii. Continuam cautarile si spre norocul nostru gasim un lodge primitor unde cina si cateva beri locale Mosi sunt binevenite. De paza la usa avem o bibilica cu mers intepat care ne ureaza noapte buna in felul ei.

[the_mav]

Traseul zilei
2014-04-18

Mbala (Zambia) - Serenje (Zambia)

Distanta - 707 km
Durata deplasarii 8:28 h
Min. - 759 m
Max. - 1744m

DAY 22, april 18 M... (bala, pika, pulungu) - Serenje


Dimineata ne sfatuim cu gazda nostra in ceea ce priveste urmatoarea oprire si decidem sa intindem coarda pana la Serenje adica plus 230 km fata de planul initial Mpika aflata la doar 350 km. Biroul pentru vize este inchis si luam drumul Mpulungu pentru carnet auto in speranta ca putem rezolva pasapoartele tot acolo. Pe drum pescuim o amenda de 200 marafeti zambieni echivalent 30 USD pentru lipsa banda reflectorizanta (se pun 2 albe pe fata si 2 rosii pe spate). Ajunsi in portul sudic al Tanganikai trezim din amorteala biroul local cu cererile noastre. In timp ce vizele se rezolva rapid pentru carnetul auto asteptam aproximativ o ora timp in care ne conversam cu un capitan de vas congolez. Cum benzile reflectorizante sunt de negasit inventam ceva cu ajutorul a niste benzi izolatoare. Drumul e impecabil si desi sunt doar 2 benzi avem o medie orara de 100km un miracol comparativ cu experienta de pana acum. Ajungem la destinatie si ne cazam la unul din lodge-urile din zona dupa care urmeaza un dialog savuros cu un barman “murat”:


Eu:Aveti bere?

Barman:Da!

Eue fel?

B:Vreti Whisky?

Eu:Nu.Intrebam de bere!

B:Ahhhh.Da.

Liniste....... Intreb de berea locala altfel se uita prin mine pana maine.....

Eu:Vreau 4 Mosi

B:Ahhhhh. 4 Mosi

Le aduce le pune in fata si se uita gales la mine ......

Eu:Nu le deschizi?

B:Ahhhhh. Da.

Deschide una si iar se uita la mine ........

Eu:Si celelalte?

B:Ahhhhhh.


La schimbul 2 de cumparat bere:


Nutzu:2 beri Moshi!

Barman:Vreti Castle?

Nutzu:Nu. Moshi!

B:Ahhhhh .... Mosi!

N:Da. Ma scuzati Mosi nu Moshi!


Nu stim cum si-a facut inventarul sau ce numara el pe acolo cert este ca dupa cateva minute de privit la el cum se scarpina in cap cu pixul .... am sters-o amuzati .... urmeaza Lusaka

[the_mav]

Traseul zilei
2014-04-19

Serenje (Zambia) - Lusaka (Zambia)

Distanta - 422 km
Durata deplasarii 5:34 h
Min. - 1102 m
Max. - 1547m

DAY 23, April 19, Serenje – Lusaka

Am tras ieri ceva mai tare ca sa ne ramana pentru astazi mai putini kilometri de rulat..Lusaka este la “doar” 380 km, insa tinan cont de calitatea drumului, nemaintalnita pana acum in Africa, avem convingerea ca ajungem relativ repede si mai ales devreme... Este Sambata Pastelui si ne gandeam sa ne ramana suficient timp sa cautam o cazare buna..Experienta trecuta ne-a aratat ca asta e cam dificil in conditiile in care ai de-a face cu un ras de aproape 2 milioane de locuitori si unde semnele de circulatie lipsesc aproape cu desavarsire..Desi locuitorii Zambiei sunt crestini in proportie covarsitoare, numeroasele culte fac ca Sarbatoarea Pascala sa fie perceputa si petrecuta in moduri diferite de catre catolici, copti, adventisti, neo-protestanti, asa ca nu observam deloc “mobilizarea” aceea cu care eram obishnuiti de acasa...Dupa un drum rapid si fara istoric, Lusaka apare in fata noastra si arata cu totul altfel decat ne gandeam initial.. Trafic organizat, indicatoare, lipsa traditionalei periferii aglomerate si murdare cu cocioabe si pravalii, pe care noi am botezat-o “sherparie” (cum o suna in engelza “sherparie”??:):) )Din contra, intrarea in oras ne intampina cu un stadion modern si cu un design futurist, cu totul altfel decat capitalele de pana acum....Masini mult mai de calitate, oameni mult mai educati si emancipati. Gasim rapid un lodge impecabil intr-o zona rezidentiala cu ambasade si misiuni internationale si inchidem seara la o pahar de vorba in incita unei terase cu muzica live zambiana..Suntem singurii albi din zona, insa asta nu ne deranjeaza deloc, nici pe noi si se pare nici pe amfitrionii nostri..Desi sonorizarea mai lasa de dorit, muzica si mai ales aplombul trupei sunt deosebit de antrenante iar calitatea carnii de capra in folie e impecabila

[the_mav]

Traseul zilei
2014-04-21

Lusaka (Zambia) - Livingstone (Zambia)

Distanta - 495 km
Durata deplasarii 6:40 h
Min. - 891 m
Max. - 1369 m

DAY 25, April 21, Livingstone

Plecam din Lusaka undeva pe la 10 si drumul impecabil ne ajuta sa parcurgem fara probleme distanta pana la destinatie. Ultimii 60 de km sunt reabilitati din fonduri ale uniunii europene si sunt “bec” o adevarata placere sa conduci. Intram in Livingstone capitala turistica a Zambiei si impresia este ca am ajuns in alta lume, orasul arata ca o statiune turistica impanzita de lodge-uri si hoteluri pentru toate buzunarele. Dam o fuga pana la cascada calauziti de “norul” ei vizibil de la cativa km si obtinem primele informatii legate de program. In drum afisele existente ne atrag cu oferte tentante – 15 min elicopter deasupra cascadei, safari in spinarea elefantilor, plimbari cu matze (lei & gheparzi) in zgarda si nu in ultimul rand apus de soare pe Zambezi – raul ce produce principala atractie – cascada. La abundenta de oferte nu ne ia prea mult timp sa gasim o gazda primitoare care ne faciliteaza si o intalnire cu un ofertant de pachete turistice. Negociem cu el un pachet de mai multe activitati si spre stupoarea noastra nu putem sa miscam decat cativa dolari prea putin fata de pretentiile noastre asa ca fiecare parte isi vede de drumul ei. Incheiem seara intr-un restaurant chinezesc unde chelnerita spune ok la orice am zice dupa care revine cu zambetul pe buze sa ne spuna ca pozitiile din meniu nu sunt disponibile. Senzatia serii este un pui picant .... cateva cubulete de pui intr-un ocean de ardei iuti... incercam sa tratam “subiectul” in bloc dar sfarsim prin a pescui bucatile de pui. E timpul sa tragem cortina maine ne asteapta o zi plina.

[the_mav]

cand vor fi urcate cateva filme, le voi posta si pe acelea

[the_mav]

DAY 24, April 20, Lusaka

Cristos a Inviat !!..Incercam sa ciocnim niste oua in dimineatza asta, reusim maxim sa ciocnim niste omlete si deja traditionalele noastre “ciocanele” : un set de paharute de inox cu ajutorul carora ne mai reglam digestia prin consum moderat si responsabil de whisky... Lipseste atmosfera de sarbatoare de acasa, insa decidem sa nu ne miscam astazi din Lusaka. Ne va prinde bine inca o zi de pauza, mai ales ca am facut din nou o actualizare a planificarii traseului si se pare ca suntem usor in avans. Calitatea impecabila a drumurilor de aici ne-a permis sa ne jucam mai usor cu kilometrii si deci sa avem un program mai flexibil. Este de-a dreptul racoare aici, noaptea temperatura coboara la 14 grade.Ni se spune ca nu a mai fost asa frig in aceasta perioada a anului de circa 15 ani..Constatam ca practic de 2 saptamani nu am mai coborat sub altitudinea de 1100 – 1200 metri..Facem un tur rapid al orasului, cum ziceam, e curat si organizat, insa nu putem spune ca are “acel ceva” care sa te faca sa iti doresti mai mult..De mentionat panourile cu care orasul este efectiv plin, care invita la sarbatorirea implinirii varstei de 90 de ani de catre fostul presedinte, Keneth Kaunda, parintele si creatorul Zambiei moderne....Asa ca ne petrecem ziua in lene, odihna, bere, sucuri, fructe, cu gandul mai mult la cei 600 de km de maine..Nu am parcurs inca niciodata atat intr-o singura zi, insa avem convingerea ca nu vor fi probleme...Mai umblam pe la masina, spalam, verificam fluide, uleiul de la diferential, intr-un cuvant zi de relas fara responsabilitati si ne simtim tare tare bine....

[the_mav]

Traseul zilei

2014-04-23

Livingstone (Zambia) - Maun (Botswana)

Distanta - 685 km
Durata deplasarii 7: 15 h
Min. - 907 m
Max. - 1117 m

DAY 27, April 23, Botswana

Drumul pana la ferry nu dureaza mai mult de o ora dupa care trecem Zambezi pe malul Botswana-i in mai putin de o ora cu formalitatile vamale incluse. Noutatea o constituie masurile de dezinfectie a materialului rulant, trecerea printr-un bazin in ceea ce priveste masina si inmuierea talpilor pentru pasageri, masuri ce se vor aplica de mai multe ori in cursul drumului. Calitatea infrastructurii mai urca o treapta si trecem fara probleme prin cateva parcuri nationale fara a mai fi surprinsi de elefantii din peisaj aflati in postura Techirghiol. Spre deosebire de ceea ce am vazut pana acum drumurile nu mai trec prin localitati ci le ocolesc cumva asa ca la caderea serii suntem in mijlocul savanei acompaniati de turmele de vaci si un numar considerabil de magari care pasc cu gratie si se plimba cu o nesimtita nonsalanta pe drumul principal. Se lasa noaptea si la lumina farurilor drumul devine o pista de aterizare – marcaje reflectorizante pe sute de kilometrii – galbene pe margine si portocalii pe mijloc cu treceri in verde pentru spatii de parcare si rosii pentru depasiri interzise sau curbe periculoase. Intre timp mai imortalizam un apus - de unde tot apar culorile astea?- si cu atentie marita la animalele libere care mai urca pe carosabil din cand in cand ajungem in Maun -centru de operatiuni pentru delta Okavango. Inchidem ziua la un restaurant vis-a-vis de aeroportul international unde prindem la un spritz – primul dupa atata amar de timp - Real-Bayern.

[the_mav]

DAY 26, April 22, Mosi-oa-Thunya
Primul drum e direct la cascada printre babuinii care asteapta neatentia turistilor in cautare de bucate d'ale gurii si multimea relativ moderata de turisti de toate nationalitatile. Il salutam pe D-nul Livingstone pe langa statuia caruia trecem si ne apropriem de cascada atrasi de sunetul generat de caderea masiva de apa. Capatul zambian al cascadei se poate imortaliza fara probleme si trecem la treaba incantati de imaginea din fata noastra si bucurosi ca am reusit sa ajungem aici. Nu ne imaginam insa nici o clipa ca ceea ce va urma va depasi cu mult asteptarile nostre. Cararile de piatra din incinta parcului incep sa ne aproprie mai mult de cataracte si brusc incepe sa “ploua”. Inchiriem pelerine si ne avantam in perdeaua de apa al carei debit variaza aleator vizibilitatea osciland in acelasi ritm. Suntem intr-o sticla imensa de sampanie alternand momente de acalmie in care poti admira caderea de apa cu senzatia de a o putea atinge si turbioane de picaturi de apa in care te simti pierdut si neputincios dar care iti premiaza la plecare rabdarea cu cele mai frumoasa curcubee vazute pana acum. Placerea e imensa si absolut toti cei intalniti in drum au un zambet larg imprimat pe fata si o privire plina de bucurie. Dupa inca o tura de ramas bun, murati pana la piele insa vosiosi parasim parcul si incercam un safari pe spatele elefantilor. Din nefericire locurile sunt limitate si rezervate deja iar cum noi nu vrem sa plimbam matze de lesa in contrapartida ne refugiem intr-o plimbare cu catamaranul “African princess”. Navigam amonte pana la bifurcatia de 3 brate a “maretului” Zambezi moment in care aparatele foto si privirile ne sunt subjugate de culorile remarcabile ale apusului de soare .......

[the_mav]

24 Aprilie

Delta Okavango (din pacate fotografiile sunt facute din avion, drumurile fiind impracticabile datorita sezonului ploios)

DAY 28, April 24, Botswana

Dimineata ne lovim de prima dezamagire..Se pare ca intentia noastra de a intra in Delta Okawango cu masina nu este realizabila. Nici macar cu masina si ghid de prin partea locului. Conform mai multor agenti cu care discutam, Delta este inundata in proportie de 70%, ceea ce face ca drumurile sa fie impracticabile. Singura posibilitate de a ajunge in interior este zborul cu avionul, catre unul din lodge-urile din rezervatie, de unde se pot face excursii e traseele mai putin sau deloc inundate. Desi ne dam seama cam ce preturi se vehiculeaza pentru asa ceva, cerem o oferta “last minute” de la unul din operatorii cu birourile adunate in jurul aeroportului, asa, ca sa ne facem o parere. O si primim in jumatate de ora, si, asteptarile ne sunt confirmat cu brio. Aproximativ 1500 dolari de persoana, pentru 3 zile. E adevarat, tot inclus, dar oricum mult peste bugetul nostru de timp si bani. Dupa o scurta sedinta, da, inca una, decidem sa incercam macar sa vedem Delta din aer. Si, surprinzator, un zbor de o ora cu un “mini avion” Cessna de 6 locuri, este foarte la indemana.Asa ca, dupa o ora ne imbarcam. Excelenta decizie!! Zborul este fascinant , iar privelishtea de la inaltimea de 1000 de metri este pe masura. Intr-adevar, ne convingem singuri ca nu aveam nici o sansa sa intram acolo. Pete de apa si mlastini cat vezi cu ochii, o paleta de culori incredibila, nenumarati elefanti, bivoli si antilope. Cerul se reflecta in luciul apei de jos ceea ce face imaginea si mai feerica. Toata frustrarea si dezamagirea de dimineata dispare imediat si incheiem ziua veseli si bine dispusi, la un muschi de vita absolut colosal, intr-o cascada de glume mai mult sau mai putin fine legate de moneda nationala din Botswana..

[the_mav]

Traseul zilei

2014-04-25 09-03.kmz

Maun (Botswana) - Grootfontein (Namibia)

Distanta - 888 km
Durata deplasarii 9: 04 h
Min. - 944 m
Max. - 1502 m

Day 29, aprilie 25, MAUN (Botswana) – GROOTFONTEIN (Namibia)

Pornim la drum cu voie buna, nu inainte de a ne burdusi buzunarele cu bancnote Botswaneze de valori mai mici, pe post de souvenir pentru prietenii de acasa. Drumul de foarte buna calitate face ca frontiera catre Namibia sa fie atinsa pana in orele pranzului. Trecem rapid, fara nici o problema, dupa o scurta discutie cu vamesul namibian care ne intreaba care e situatia in ucraina si cum o resimtim noi, ca vecini. Impresia din zilele precedente, ca nivelul de civilizatie si emancipare este din ce in ce mai ridicat pe masura ce ne indreptam catre sud, este acum mai clara ca niciodata.
Drumul dupa frontiera trece direct printr-un parc national. Drumul nu este asfaltat, ca de obicei in astfel de zone, insa este incredibil de bun. Larg, cu zone de refugiu, cu marcaje perfecte ce permite o viteza de rulare lejera de peste 100 kmh..Admiram amuzati semnele de circulatie de tipul “Atentie Elefanti!” , dar zambetele ingheatza cand zarim un exemplar care face baie de noroi pe marginea drumului. Din loc in loc, suntem opriti de autoritatile sanitar-veterinare si obligati sa ne dezinfectam incaltaminte. Isi cer scuze politicosi si ne spun ca este pentru protectia sanatatii animalelor din zona. Calitatea asfaltului este impecabila, multe tari din Europa ar visa la asa ceva. Traficul redus si faptul ca soseaua nu trece prin localitati ne ajuta sa parcurgem km dupa km. Ajungem spre seara in Grootfontein, oras important dupa cum arata harta. Si surpriza!!.. Cateva strazi iluminate, cateva case incredibil de aratoase..si atat. Reusim sa ne cazam in singurul lodge din oras, iar patronul, un alb imens, insotit de un caine Amstaff la fel de imens, ne explica pe indelete pe unde sa o luam si ce merita vizitat in zilele urmatoare si mai ales unde sa nu cumva sa ne aventuram, pentru ca trece cate o masina pe saptamana.

[the_mav]

Traseul zilei

2014-04-26

Grootfontein (Namibia) - Etosha NP (Namibia)

Distanta - 331 km
Durata deplasarii 5:37 h
Min. - 1106 m
Max. - 1577 m

Day 30, aprilie 26, GROOTFONTEIN – ETOSHA NATIONAL PARC

La lumina noii zile incepem sa pricepem cate ceva. Drumul nu este astfel construit incat sa nu treaca prin localitati. Ci nu exista localitati. Marele oras Grootfontein are 23.000 de locuitori, capitala are 230.000...In total, Namibia, cu o suprafata de 4 ori mai mare decat a Romaniei este locuita de 2 milioane de oameni...mai putin de 2 locuitori pe km2...Asa se explica multe...
Deasemenea simtim imediat tensiunea si retinerile in relatiile dintre albi si negri. Umbrele trecutului sunt foarte prezente si nu par sa se estompeze deloc. Albii sunt putini si ne saluta amical chiar si cand trec cu masina pe langa noi, negrii majoritari ne privesc cu retinere, ne servesc prompt si perfect, insa lipseste cu desavarsire zambetul sau vorbele. Si desi ni se pare ca albii detin inca puterea economica si sunt motorul civilizatiei, ei par tot mai izolati in tara lor. Insa toate astea par departe de noi si nu ne impiedica sa “respiram” Namibia prin toti porii. Tara este absolut minunata. O frumusete naturala rarisima si o parcurgem cu mare mare placere. Intram in parcul national Etosha pe care il traversam pe drumul principal, in ideea de a ramane peste noapte in partea cealalata. Ne gandim sa revenim a doua zi cu ghid si sofer local si sa vizitam parcul asa cum se cuvine. Dar chiar si asa, antilopele Springbook, Impala, Orix, Kudu, Eland, se vad la tot pasul. Zebrele devn deja un peisaj familiar, desi au alte caracteristici ca cele vazute pana acum. Iar elefantii imenshi zariti in departare ne dau sperante pentru ziua de maine. Parasim parcul aproape de apus si ne grabim sa gasim un loc de cazare. Ratam din fericire intrarea in primul lodge indicat,asa ca intram la urmatorul indicator de cazare. Spun din fericire, pentru ca daca nu il ratam, nu l-am fi cunsocut de Adri Pienaar...Adri, proprietarul, este un namibian la fel de imens ca si cel din seara precedenta (se pare ca asta e masura pe aici). Locul este amenajat absolut superb, cu un bun gust si la o calitate fantastica. Barul este dotat cu tot ce trebuie si este “operat” de Pierre, un amic de-al patronului, profesor de istoria artelor la origine, un interlocutor perfect. Iar cina este ceva cu totul deosebit. Nu credem ca vom mai avea parte de asa ceva. Carnati cu branza din carne de antilopa eland si facocer, carnaciori condimentati din carne de antilopa kudu (kudu wors), file din muschi de eland, pulpa de miel, paine cu legume (roosterbroodje), ni se spune ca e o specialitate namibiana, spanac, sfecla rosie (divina), conopida cu sos bechamel, cartofi prajiti, salata de ceapa murata. Din toate fara limita.
Ne incheiem seara la un pahar de vin cu Adri si Pierre, mai aflam cate ceva din viata lor de ieri si de azi, aflam ca Adri are o ferma mijlocie (6000 de hectare)..da, nu e gresit, 6000 de hectare si ca se pare, ei platesc astazi scump greselile generatiilor de dinaintea lor.