Intoarcerea la traditie. Intoarcerea la normalitate.

[wachtelfeld]

Incerc un raspuns cat mai sintetic, sa nu ma injurati, deci scuze de la inceput.

De exemplu, m-am intors de curand din Anglia unde am avut sansa sa cunosc oameni implicati in vanatoare cu care am discutat mai multe, modalitati de vanatoare, traditii, cutume scrise si nescrise ce se aplica in societatiile de vanatoare, caini (dresaj si modalitati de vanbatoare),arme, etc.
Cu stupoare am constatat ca stiam inca de ani buni, multe din obiceiurile lor, le invatasem inca din tara (de la cel de la care am invatat vanatoare), dar intotdeauna cand incercam sa le spun si altora ca asa ar fi bine, toti se uitau la mine ca la un ciudat, ba chiar riscam si cate o injuratura.
De exemplu am fost poligonul Holland&Holland, unde am avut ocazia sa vad cum se desfasoara o sedinta de shooting la high bird.Instructorul nimeni altul decat Chief Instructor Chris Bird...
Intr-o pauza de cafea, vazand distanta mare la care trageau, mi-am permis sa il intreb cu ce cartuse trag, gramaj, etc. L-am intrebat si de arma, marca o stiam , dar eram curios de tevi, lungime(pt. ca imi parusera relative scurte), socuri...
Bineinteles ca mi-a rspuns, foarte amabil si rabdator, cu o urma de zambet...
Cartusele cu care un englez civilizat trage sunt intre 24-30gr, maxim 32gr. Daca insa vrei sa tragi cu mai multa alica, te vor intreba civilizat si calm, "la ce vrei sa tragi...la elefanti?". Tot el mi-a explicat ca el nu a tras niciodata cu cartuse mai mari de 28gr, iar acest reper, cartusele, fac o prima selectie a oamenilor inainte de a intra intr-un grup de vanatori.
Al doilea criteriu, repet sa nu ma injurati , este cureaua armei....nimeni nu vede utilitatea acesteia la vanat mic, ba mai mult, este un semn de mare lacuna educationala sa te vada cineva cu o curea la arma, indifferent daca arma este un H&H sau o turceasca ieftina, etc.Ei spun ca fac parte din etica elementara si cureaua mutileaza arma, dar si vanatorul va impusca, daca vaneaza la picior, atat cat ii este comod sa care pana la masina.
Al treilea criteriu, este arma in sine. Nimeni nu trage cu arme semiautomate. Este o lege nescrisa, in care daca cineva apare la vanatoare de vanat mic cu o arma semiautumata, a doua zi, acea societate nu il mai doreste ca membru.
Vanatoarea la vanat mic cu caine pontator, se face doar in grupuri restranse, maxim 4 arme, uneori 5. Cu caini scotocitori si retriever, cam tot acelasi numar, dar depinde si de modalitatea de vanatoare. Daca se vaneaza la picior, se aplica ceea ce am scris mai sus, daca se vaneaza high bird sau battue royal, cum zic francezii, numarul este evident mai mare, insa nu se trage la nici o pasare sub 50m, ba mai mult conducatorul vanatorii, daca un fazan sau potarniche vine sub 50m striga "bird down"(pasare jos) si nimeni nu ridica pusca.
Pana in terenul de vanatoare, cainii musai sunt tinuti pe lesa, daca se vad caini care incurca alti caini,la masina direct, aici ma refer la spanieli si retrieveri la vanatoarea high bird, la cei de aret, de regula se vaneaza cu un caine, maxim 2, daca acestia lucreaza independent unul de altul si nu se incurca.
La vanatoarea cu caini de aret, fiecare trage la cainele lui, daca cainele amicului este langa mine in aret si pasarea se ridica(din varii motive), eu nu am voie sa trag, la fel si in situatie inversa. Daca cainii se nimeresc pe aceeasi pasare, cel care a depistat-o primul este si cel care o va aporta, proprietarul celui de-al doilea trebuind sa isi tina cainele pe loc....
Nimanui nu ii place balamucul si toata lumea il evita inainte de a se intampla, lucrandu-si cainele si neiesind cu caini prost instruiti. Oricum, inainte de vanatoare, orice caine trebuie sa isi ia licenta, adica un examen sumar de ceea ce trebuie sa faca la vanatoare(fct de rasa bineinteles), altfel, ai voie sa iesi sa-l instruiesti cat vrei...
Asta pe foarte scurt...dar cred ca intelegeti ce este de inteles.

Uimirea mea cea mare a fost ca toate acestea le stiam inca de cand m-am facut vanator, le stiam din Romania, dar la noi riscam o injuratura daca le pomeneam la vanatoare, acolo sunt litera de lege !!!!
Am pacient si ma opresc...

[UlissePro]

Normalitatea prezentata de @wachtelfeld am avut-o numai in grup restrans, alaturi de cei care am participat la vanatori ca gonac, sperietoare, caraus, ... pana am ajuns sa am legal dreptul de a vana. Chiar am avut noroc de sansa de a creste pe langa niste vanatori pentru care etica vanatoreasca era mai sfanta ca biblia.
La grupa am fost doar de cateva ori si am renuntzat, ce sa zic spectacol... Prefer vanatoarea la picior, grup restrans 4-5 vanatori, cu care comunicam numai din priviri.
Legat de cureaua armei, asa este urateste arma dar de multe ori a fost foarte utila cand am avut nevoie se ambele maini libere (spre Grindul Chituc prin noroaie si mocirle, faptul ca aveam ambele maini libere si ma puteam tine de stuf si papuris cand mergeam spre japse a fost de un real ajutor).
Ca armele sunt juxtapuse, suprapuse sau semi, ce sa zic, nu am judecat pe nimeni de alegerea lui, ce faci cu ea este de departe cel mai important.
Tinuta vanatorului, normal este sa fie macar curata sa fie la prima ora de dimineatza cand are loc "jonctiunea". Ca unii vor sa fie impracati ca la H&H si sa poarte cravata, ca altii care isi aduna banut cu banut sa isi plateasca cotizatia anuala sa poata iesi cu grupa si de departe sunt mai modest imbacati iuni sau camo, nu cred ca este normal sa deranjeze pe cineva (exceptie blugii Versace, treninguri sclipicoase, etc ...).
In final atitudinea face diferentza.
Numai bine.

P.S. Respecte pt initiatorul topicului, pentru inedita ocazie de a participa/reprezenta vanatorimea la Congres, si multumiri pt povestea cu capra neagra (bestiala).

[Alin3006]

Incerc un raspuns cat mai sintetic, sa nu ma injurati, deci scuze de la inceput.
Al doilea criteriu, repet sa nu ma injurati , este cureaua armei....nimeni nu vede utilitatea acesteia la vanat mic, ba mai mult, este un semn de mare lacuna educationala sa te vada cineva cu o curea la arma, indifferent daca arma este un H&H sau o turceasca ieftina, etc.Ei spun ca fac parte din etica elementara si cureaua mutileaza arma, dar si vanatorul va impusca, daca vaneaza la picior, atat cat ii este comod sa care pana la masina.
.

Eu am preluat chestia asta de la tine- ma refer la lipsa curelei la arma lisa- si am crezut ca e strict o chestie de eleganta a armei. Vad insa ca e mult mai profunda- chestia cu impuscatul cat poti sa cari cu o mana e o chestie senzationala care educa atat de subtil...Foarte tare!

Topicul asta e o ideea grozava si sper sa-l citeasca multi. Eu am remarcat ca respectarea traditiei- cinstirea vanatului, tinuta, etc- e mai aplicata in zona de munte parca si mai ales in Ardeal, decat la ses si in sudul tarii.
Dar poate e doar o impresie de-a mea. Eu cred ca respectarea traditiei are o conexiune directa cu gradul de educatie al vantorului respectiv. Si aici nu ma refer la educatie cinegetica ci simplu la cei 7 ani de acasa, la nivelul intelectual si la bagajul de cunostiinte al individului.
Sunt oameni tare simpli, fara multa carte, care pastreaza si cinstsc traditiile de vanatoare - dar e drept ca tot ei au o mare doza de bun simt nativ.
Mentalitatea de colhoz pe de o parte si parvenirea sociala pe de alta parte a unor indivizi care s-au imbogatit peste noapte din tranzactii dubioase, fara sa isi alinieze si educatia cu nivelul lor financiar, a dus la prabusirea traditiilor in cinegetica.
Paznicii nu mai ofera crenguta vanatorului victorios, insa nici vanatorul nu o mai cere, sau nu o mai cinsteste cum se cuvine.
Si aici trebuie intervenit de sus, prin educatie? Ungurii asta au facut, au educat paznicii sa respecte traditia. Insa i-au si platit si i-au respectat in egala masura. Noi avem in unele asociatii niste paznici extraordinari, din punct de vedere profesional, iar unii dintre ei sunt oameni cu tare mult bun simt. Si nu fac gestul de oferire a crengutei pentru ca nu stiu de el, sau nu il considera important, pentru ca nu le-a deschis nimeni ochii.
Asta e treaba unui director, sau secretar, sau ce functii or mai fi pe acolo. Desigur, presupunand ca respectivul are chiar EL educatia necesara pentru a ii invata pe altii.
Dar poate fi in egala masura si treaba vanatorului. Sunt paznici cu care am insistat cu incapatanare la treaba asta cu crenguta si care mi-o ofera de atunci. Nu stiu daca o fac si cu altii, dar daca vanatorii ar cere respectarea acestui obicei, el s-ar perpetua.
Bun exemplu dadea si Cod cu tuburile de cartus. Sau peturi sau gunoi in general. Asta nu e lipsa de educatie cinegetica, ci mojicie sau proasta crestere in general. SA fii sigur ca aia arunca si gunoi pe geamul de la masina, sau alte porcarii de genul. Amarata asta de tara a fost ingenunchiata de comunisti, iar acum e manelizatata de presa de doi bani din Romania, spre folosul porcilor de diverse culori politice care conduc tara. Televiziunea are un nivel infect - indiferent care post TV, eu personal as ridica licenta de emisie la toate posturile de stiri, pentru ca nu fac altceva decat sa ne spele pe creier. La televizor vezi numai formate de doi bani aduse de afara, gandite sa tina mintea prostilor intr-o stare de amorteala improprie oricarui progres intelectual. Si nu intamplator! Prostii sunt mai usor de condus si de stapanit, deci e important sa fie retarzi si manelizati. Educatia e numai pntru elite, ei au scoli private si se invart in alte cercuri. Invatamantul de stat a fost infometat si distrus tot din acelasi motiv -si nu e teoria conspiratiei ci purul adevar.
Nu mai exista profesori buni pentru ca sunt muritori de foame si se apuca de altceva. Scoala romaneasca, cea care a dat atatea valori se duce de rapa, odata cu tara asta amarata.
Nu putem decat sa luptam, la nivel mic, individual, cu toata porcaria asta.
Sa ne educam copii si sa ii ferim - pe ei si pe noi - de porcaria de la televizor. De curvele si nulitatile promovate acolo, de falsele valori pe care le creaza si de toata otrava pe care o baga in noi.
La fel si la vanatoare, nu e o solutie sa ne gandim ca daca cei 7 melteni cu care am nimerit la o colectiva arunca tuburile pe camp trebuie sa facem si noi la fel. Nu, in nici un caz. E o chestie de respect, in primul rand, fata de noi! Si poate ca daca tot faci treaba asta macar unul din ei te va imita la un moment dat. Sau poti sa te muti la o lata grupa, sau la o alta asociatie, sau sa te duci altundeva unde nu esti expus la asa ceva.

[wachtelfeld]

Mai continui un pic ....
Tot in tara am invatat ca la vanatoriile de vanat mic, la sfarsit, vanatul revine fix celui care a impuscat. Eu in grupul meu, niciodata nu am impartit vanatul, poate o sa vi se parea aiurea, poate nu. Niciodata nu am acceptat un vanat pe care eu nu l-am impuscat !
Acelasi lucru am vazut ca se practica in Anglia si in Germania. La sfarsit se face tablou,se aprind focurile, in Germania se canta din corn "moartea iepurelui, moartea vanatului cu pene, etc...finalul de la revedere" si fiecare isi ia ceea ce a impuscat. Daca cineva vrea sa faca cadou din vanatul lui, trebuie sa faca parti egale celor care nu au impuscat, dar si cei ce nu au impuscat, trebuie sa il accepte .
Am acceptat vanat doar atunci cand in extrasezon am avut de dresat vreun caine tanar si nu aveam vanat rece, iar altii mai aveau in congelator vanat intreg. Nu este o regula ceea ce am scris mai sus, este un obicei si unul vechi. Cine vrea sa il respecte bine, cine nu, iar bine.
In ceea ce priveste imbracamintea, nu toti isi permit sa se imbrace de la H&H, dar asta nu cred ca este o mare problema....problema cum bine a spus-o antevorbitorul meu, este atitudinea !!!Bagatelizarea vanatorii este dupa mine una din cele mai grave lacune de educatie, vanatul moare ca se ne faca noua placere, un dram de respect trebuie intotdeauna aratat !
Alt capitol important este legat de modalitatiile de vanatoare, dar mai vorbim.

[the_mav]

citesc. si mai citesc inca o data. unde nu stiu, invat. "campulcuprepelite" le spune bine, dar eu sunt sceptic si nu cred tot (defect profesional). si verific, si are dreptate. vorba, port, ustensile, companioni, judecata, etc...
imi aduc aminte demult, cu multi ani inainte, ca o parte din cele scrise le-am vazut si trait copil fiind. si apoi ma lovesc in ficat cateva secvente urate, brutale, vazute in ultimii cativa ani.

educatia nu se face peste noapte. si abia dupa ce incepe sa fie facuta, se si sedimenteaza. si dupa sedimentare, devine reflex. si dupa reflex, incepe sa fie aplicata. si dupa aplicare, produce rezultate. si abia apoi, poti judeca efectul rezultatelor.


poate ca doare sub mai multe forme educatia, dar cu siguranta merita.

[Krieghoff]

Incerc un raspuns cat mai sintetic, sa nu ma injurati, deci scuze de la inceput.
Al doilea criteriu, repet sa nu ma injurati , este cureaua armei....nimeni nu vede utilitatea acesteia la vanat mic, ba mai mult, este un semn de mare lacuna educationala sa te vada cineva cu o curea la arma, indifferent daca arma este un H&H sau o turceasca ieftina, etc.Ei spun ca fac parte din etica elementara si cureaua mutileaza arma, dar si vanatorul va impusca, daca vaneaza la picior, atat cat ii este comod sa care pana la masina.
.

Eu am preluat chestia asta de la tine- ma refer la lipsa curelei la arma lisa- si am crezut ca e strict o chestie de eleganta a armei. Vad insa ca e mult mai profunda- chestia cu impuscatul cat poti sa cari cu o mana e o chestie senzationala care educa atat de subtil...Foarte tare!

Din sezonul trecut nu mai port curea la arme si este foarte bine. Am vazut niste filmulete cu vanatori englezi si recunosc ca imi place foarte mult acest stil de vanatoare. Arme clasice tinute pe brat, eleganta. Din pacate acest stil de vanatoare se poate practica doar in grup restrans 2-5 vanatori, intre prieteni. Te duci asa cu grupa la iepuri si....."au venit astia de la bucuresti cu fite" . "Ce tablou, da-le in p m de poze, stau sa fac poze la iepuri morti"

[Alin3006]

Si de ce te duci, la urma urmei? Eu nu mai vanez iepuri cu grupa de ani de zile. Ori cu o grupa de prieteni, cu bun simt ca si mine, ori la picior.

[tehărău]

P.S. Respecte pt initiatorul topicului, pentru inedita ocazie de a participa/reprezenta vanatorimea la Congres, si multumiri pt povestea cu capra neagra (bestiala).

Respectul e reciproc, pentru un coleg de pasiune, forum si breasla, din ale carui postari se intrevad rigoarea si educatia!

Daca ti-a placut povestea, mai am cateva pe forum, trebuiesc doar cautate. Pe cea cu cocosul de munte o promit de vreo cativa ani. Abia astept sa-mi treaca of-ul asta ce m-a cuprins in asta primavara si sa fac ce-mi place cel mai mult: vanatoare, iar seara sa va povestesc...

Scuze de off, dar buna traditie si manierele socot ca ar trebui sa inceapa de aici, de pe forum, si pana in teren...

[wachtelfeld]

Dintre modalitatiile de vanatoare :

Personal, nu am inteles niciodata de ce trebuie facuta vanatoare cu grupa ?!
Cele mai mari mitocanii, la grupa le-am vazut. Vanatul ranit si pierdut, la grupa l-am vazut.
La grupa nu iti poti folosi cainele asa cum trebuie, ba risti sa ti-l aliceasca vreun cretin...am patit-o !
La iepuri, nimeni nu are rabdarea necesara ca in cazul ranirii vreunui sosoi sa se opreasca si sa lase cainele sa caute...scarbos, lipsit de bunavointa si educatie elementara.
La grupa se intampla dupa vanatoare cele mai crunte betii, nu un pahar, ci navete, damigene...a doua zi "capul ca bumbacul".
De ce ?
Poate azi e sambata si duminica as vrea sa vanez din nou...
La grupa toti vor iepuri, toti vor fazani...nu odata mi-am cedat vanatul meu, numai sa nu le mai vad fetele hraparete.
Si am renuntat !!!
La grupa, la iepuri. Poate asta as putea sa o mai diger...dar tot nu pot pt. ca habar n-au sa vaneze. Nu au caini educati pt. asa ceva, nu au rabdarea necesara, nu stiu, sau nu pot incheia ziua civilizat, decent.
Dar la fazani chiar nu o pot intelege. Cum adica la fazani cu grupa ????
In epoca actuala, ne bucuram de estetica dinamicii actului cinegetic, nu de estetica mormanului de carne. Cum sa ma bucur daca nu vad munca cainelui, asa cum trebuie ? Cum sa ma bucur daca nu vad aretul? Cum sa ma bucur, daca nu vad un filaj lung, apoi un aport frumos...?
Cum sa merg dupa fazani in linie cu alti vanatori...ca la razboi.Cum sa astept fazanul sa il sperii eu sau altul si doar asa sa am ocazia sa trag...indiferent de unghi, ca daca nu trag eu, trage alalaltul...?!
Cand zboara un amarat, se aude in urma lui canonada, nu alta.
Sau cum sa fiu de acord cu vanatoriile actuale de prepelite. Campul plin de chematori, linie de vanatori, caini zapaciti de zecile de focuri care se trag in urma pitpalacului inconstient care se ridica...Pai la prepelite, niciodata nu s-au facut vanatori in trecut cu mai mult de trei pusti, caini de schimb la masina, rabdare, nu tir la dubleu(cel putin la inceputul sezonului), nu dublarea focului de catre colegul de langa mine. A zburat de la cainele meu, am tras, am ratat, norocul ei !!!
Sau am tras a cazut, am tinut ochii unde a cazut si mi-o recuperez singur repede, repede.... Cainele fuge si el saracu', care pe care, care ajunge mai repede la ptpalac.
Nu sunt usa de biserica, pun si eu chematori uneori, alteori nu, insa cand nu pun chiar daca impusc 3, am sufletul cat casa. Eu unul pun chematori, dar ma duc 90% singur, restul de 10% cu maxim inca un prieten, cine ma cunoaste o poate confirma. Dar pun chematori de cativa ani pt. ca altfel, daca ar fi sa le caut cum faceam inainte si stiu unde sa le caut, nu mai am nici o sansa pt. ca tot fondul este intesat de pipalaceala artificiala si toate saracele sunt trase acolo unde canta electronicele...deci?
Tare as vrea sa vad bravii vanatori care merg la prepelite cum ar impusca daca nu ar mai exista chematorile. Sa ii vad in extrasezon sa iasa cu cainele de 2-3-4 ori/ saptamana sa isi antreneze cainele,sa ii vad daca stiu unde sa caute pitpalacu', in ce cultura, in ce tarlale, in ce zone, in ce zile ...nu mai vorbesc de priceperea in ale dresajului,barem sa ii scoata asa cum pot , dar sa il scoata...
Si ce noroc avem noi cu prepelitele, ce vanat cu adevarat nobil, ce stiinta si eleganta ar fi, daca n-ar fi macanitoarele astea electronice....si culmea ca nici alea nu stiu sa le foloseasca cum trebuie. Are balta peste si il prindem cum o fi, da' sa il prindem. Oricui ii place sa impuste, insa conteaza cum, in final...totusi.
Mai continuam legat de prepelite....


Gresesc ?

[tomi]

De acord ca o catarama de curea poate distuge patul armei in sensul ca il zgarie, am un pat de carabina FN recent zgariat si patul de la pusca de lucru zgariat bine de tot.
Insa sunt niste nuante.
Am mers in munte, in panta grea si zapada sau noroi cu carabina fara curea (uitata), poate cativa km de urcare si multi de coborare si cel mai sigur la cazatura , daca ai si luneta pe ea (eu am schweng, dar de multe ori ramane montata) este sa fie in spate nu in cumpanire, cazi de obicei direct pe carabina cand o tii in cumpanire si-ti mai aranjezi si mana.
La campie daca esti cu lisa si faci o goana lunga de vreo doi km, prin aratura noroioasa, iti cam dai sufletul cu pusca fara curea si cu un iepure in mana cealalta, nu mai stii cum sa tot schimbi mainile,iar daca la capat nu asteapta vreun jeep la recuperarea pieselor si trebuie sa continui inca vreo cateva goane esti mort, fata rucsac si curea la arma.
De acord ca o plimbare usoara pe distante scurte este foarte eleganta fara curea la arma, la pitpalaci de exemplu, sau pe liziere la fazani dar iepurele se vaneaza de obicei in conditii de teren mai grele si il cauti mai mult.
La fel elegant este sa tragi cu incarcaturi mai usoare , aici intra in discutie si diametrul alicelor, multi trag cu alice mari in toate ocaziile (inclusiv la poligon). Este vorba de maestria tirului si de antrenamentul pentru vanatoare pe care l-ai facut in poligon. Dar cand vorbim de incarcaturi grele cu alice mari, pe langa lipsa de eleganta intra in discutie si securitatea tragerii, alicele mari cu incarcatura magnum fac ricosee periculoase si merg mai departe.
Despre arma semiautomata sunt de acord ca nu este eleganta in nici o situatie, dar nu am tras la rate care vin valuri, valuri pe tine nici la gaste care vin ca in secventele youtube de vanatoare facute in Canada sau State.

[biriuck]

Pe de alta parte, e adevarat ca nu se suna din corn niciunde pe la noi, dar la grupa de la deal unde vanam se suna din pusca.

Confirm acest obicei si in zona mea, nu toti il fac dar tata dadea mereu semnalul de incepere/inchidere a goanei sunand din pusca. Se aude frumos cum se rostogoleste peste vai si dealuri...


@wachtelfeld trebuie subliniate cu rosu afirmatiile referitoare la incarcaturile cartuselor pentru vanat mic! Iar cu poza aceea cu cocosul de mesteacan m-ai dat pe spate

[jon2004]

Traditiile nu pot fi aceleasi in toate tarile . Fiecare tara are un anumit specific si regulile difera in functie de istoria acelei tari ,de situatia politica , sociala , economica si aspecte ce tin de relief , speciile de vanat din zona .Sunt frumoase imaginile din clipul celor de la H&H , dar sa nu ne imaginam ca toti vanatorii din Anglia , merg la vanatoare cu acel gen de arme sau se imbraca din magazinele H&H .
Nu-i vad pe protagonistii clipului , la o vanatoare prin hatisuri cautand fazani sau calcand araturile dupa vreun iepure . Genul acesta de vanatori , de obicei stau in standuri si impusca vanatul saltat de caini cu insotitori .
Pentru zona noastra , ar fi destul daca vanatorul ar veni la vanatoare intr-o tinuta ingrijita , intr-o culoare adecvata tagmei , daca s-ar respecta traditia cu privire la semnalul de incepere si terminare a vanatorii , daca s-ar respecta minime reguli cu privire la tabloul de vanatoare , la onorul dat vanatului , la crenguta oferita vanatorului , la masa de dupa vanatoare etc . Sa nu uitam nici de reguli simple , care nu au legatura cu vanatoarea : aruncatul tuburilor de cartuse , a peturilor si a ambalajelor de orice fel .
Pentru a se ajunge la respectarea acestor minime reguli , organizatorii de vanatoare , conducatorii asociatiilor , ar trebui sa impuna si sa verifice daca aceste reguli se respecta . La inceput se impune dupa care va deveni un obicei . Ar trebui introduse si la examenul de vanator , chestiuni ce tin de traditie , etica , reguli care nu sunt prevazute in legi . In acest fel noii vanatori ar fi interesati sa afle .
Sa nu credeti ca vanatorii ar opune rezistenta la aceste reguli . Multi dintre ei nici nu cunosc aceste aspecte ale vanatorii , pentru ca nu au avut de unde sa invete , unde sa le vada . Eu am impus reguli de acest gen la o grupa de vanatoare si daca la inceput erau mai reticenti sa faca un tablou de vanatoare , pentru ca trebuiau sa scoata vanatul de prin rucsaci si portabagaje , in timp s-au obisnuit si devenise o regula ca ziua de vanatoare sa se termine cu tabloul de vanatoare , pozele de grup si masa vanatoreasca .

[Sly_Fox]

Din sezonul trecut nu mai port curea la arme si este foarte bine. Am vazut niste filmulete cu vanatori englezi si recunosc ca imi place foarte mult acest stil de vanatoare. Arme clasice tinute pe brat, eleganta. Din pacate acest stil de vanatoare se poate practica doar in grup restrans 2-5 vanatori, intre prieteni. Te duci asa cu grupa la iepuri si....."au venit astia de la bucuresti cu fite" . "Ce tablou, da-le in p m de poze, stau sa fac poze la iepuri morti"

Si de ce te duci, la urma urmei? Eu nu mai vanez iepuri cu grupa de ani de zile. Ori cu o grupa de prieteni, cu bun simt ca si mine, ori la picior.

Personal, nu am inteles niciodata de ce trebuie facuta vanatoare cu grupa ?!
Cele mai mari mitocanii, la grupa le-am vazut. Vanatul ranit si pierdut, la grupa l-am vazut.

De ce se mai duce cu grupa? Pentru ca iepurele este principalul vanat pe care il poate vana la asociatia din care face parte,adica Ialomita. Daca vrea un iepure sau un fazan,doar cu grupa il poate vana. Mistreti nu au pe fond si in cel mai norocos caz este invitat o data pe an la o grupa vecina (tot grupa bat-o vina) care mai are cativa mistreti. Caprior este greu,cote mici (1-2 pe fondurile precum este cel la care este arondat) si mai nou se dau strainilor, care scot mai multi bani din portofel. Vanatorilor li se dau caprioare la vremea selectiei,dar cine naiba este interesat de caprioare,cand farmecul vanatorii la aceasta specie il reprezinta trofeul. Pentru carne exista macelarii.
Si atunci ce poate vana? Pai mai ramane prepelita,gugustiucul si eventual cateva iesiri la gasca si rata. La astea poate iesi in grup restrans,dar este o problema,fondurile care mai tin gasca si rata sunt la extremitatea estica a domeniilor pe care le are Ialomita (adica mai spre mine ).
Nu are incotro,daca vrea sa mai apese si pe tragaci,trebuie sa iasa cu grupa,ca asa este politica asociatiei. Sau mai are alternativa sa-si caute alta asociatie,care sa-i ofere posibilitatea de a vana iepure,fazan,potarniche si in grup restrans.

Cat despre curea,tatal meu nu a purtat in viata lui asa ceva la arma. Mie insa nu mi-a lipsit niciodata cureaua de pe arma. Fara curea la arma este ca si cum as dormi in pat fara perne,tortura.
Ca ma considera lumea ghiolban sau nu,nu are a face,fara curea nu pot si gata.

[Krieghoff]

Din pacate asa este la Avps Ialomita. Nu se da autorizatie la picior la iepure. Se da doar la prepelita, gugustiuc, rata, gasca. La fazan NU - tot cu grupa.
Anul trecut s-a schimbat conducerea, obiceiurile au ramas.
PS: Cu obiceiurile vanatoresti sa va spun o chestie interesanta: vanatorii localnici sunt cei impotriva! cel putin la grupa unde sunt eu. Baga iepurele in traista si nu-l mai scoate la poza. Cand m-a atentionat @radubichis asta vara pentru o poza cu prepelite catalogand-o "natura moarta " era din cauza ca atat am reusit sa fac sa le pun pe o capota si sa le fac repede o poza. Asta e mentalitatea.

[drmarius]

Din punctul meu de vedere, al vanatorului tanar, nu cred ca in Romania se mai poate vorbi de traditie in prezent dar nici in viitor. Cea mai mare problema este ca nu se stie vanatoare. 99% din vanatorii de vanat mic cu care m-am intalnit nu au nicio legatura cu cainii sau cu armele pe care le utilizeaza. Si acestia sunt vanatorii cu multi ani de vanatoare care aveau obligatia de a ma invata. Majoritatea vaneaza vanat mic fara caine si ii vad cu semiautomate rusesti, ieftine si bune sau mai grav ii vad cum isi bat joc de IJ urile vechi cu incarcaturi de 36g. De multe ori la grupa, multi imi explicau cum cal. 20 nu e bun si ca 26g sau 28g la iepure sunt prea putine. Cand ma intrebau de ce nu am curea la arma si le raspundeam ca asa a venit arma si ca decat sa dau 80 de lei pe o curea mai bine cumpar 2 cutii de munitie, dadeau din cap. La ultima vanatoare cu grupa, cel mai vanator, vechi, experimentat, apreciat, etc., a reusit performanta sa traga la nivelul capului meu, foarte aproape doar ca sa bage in bataie un iepure, ca nu a tras in el ca era prea departe.

Pana la traditie macar sa invatam sa vanam corect.

Dex:

Tradiția (lat. traditionem, acc. traditio = a inmâna, a da mai departe) înseamnă transmiterea continuă a unui conținut cultural de-alungul istoriei de la un eveniment generator sau un trecut imemorabil. Aceast patrimoniului intangibil poate fi vectorul identității unei comunități umane. În sensul său absolut, tradiția este o memorie și o idee, într-un cuvânt o conștiință colectivă;

CONȘTIÍNȚĂ, conștiințe, s. f. 1. (Fil.) Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; p. ext. cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 2. Faptul de a-și da seama; înțelegere. 3. (În opoziție cu existența, materia) Gândire, spirit. 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită.

... problema nu are legatura cu vanatorul ci cu individul din Romania

Legat de vanatoarea cu grupa, din punctul meu de vedere are doar rol de socializare. Sa se faca o data pe sezon o vanatoare la iepure si una la fazan (ca in UK cu fazan de crescatorie special introdus pentru ziua respectiva) nu cred ca este un lucru rau.


Undeva mai sus cred ca a aparut o informatie eronata. La vanatoarea high bird din UK, valoare de 50m este prea mare. Distanta optima este 36.5m +/- eroarea umana, pasarile care trec cu mult peste acesta valoarea sunt considerate prea sus si exista riscul de rani si nu a mai recupera, iar low bird se refera la pasarile care vin la o distanta mult sub 36.5 si nu se trag deoarece nu pot se pot valorifica (prea mult plumb in piesa) si din motive de siguranta. Daca gresesc va rog frumos sa ma corectati.

offff ... si totusi traditii mai avem:

[Sly_Fox]

Tare traditia asta,Tiriac il tine pe bietul om de parca ar fi de la mascati,o mana in gat si cealalta rasucind mana oponentului la spate. In plus l-au si lasat in fundul gol,sa simta si el cu intensitate botezul.
Mie nu mi se pare un peisaj ,,traditional,, ci unul oarecum umilitor.

[biriuck]

Poate ca nu e traditional ci pe ala il bateau pe bune

[wachtelfeld]

Gresala legata de distanta high bird shooting imi apartine. Este vorba de yarzi nu de metrii. Am fost luat de "valul creatiei". De acord @drmarius ?

[drmarius]

Am citit undeva ca distanta optima este de 40 yarzi ... adica 36.5m , distanta care are legatura cu constructia armelor in UK deoarece punctul de convergenta este la 40 yarzi pe cand continentalii au contruit armele pe 35m. La cat de mult vaneaza ei, cei experimentati sunt sigur ca ajung si la 50 yarzi. Dar din ce am vazut pe internet, sunt extrem de atenti sa nu se traga prea jos (e lege) si sa nu se raneasca piese care ajung in urmatoarea padure.

Ma rog, eu inca nu am ajuns sa vad cu ochii mei, sunt doar informatii gasite pe Fieldsports Channel, youtube si site-uri de la ei.

Sunt curios cine ar da 300 400 de ron pentru o partida de vanatoare in Romania, sa stea pe un loc fix numerotat, sa impuste 5 fazani si sa plece cu 1 acasa doar de dragul socializarii .

Inca un lucru interesant este ca ei au scoli de tir, au grupe de copii pe care ii duc in poligon si la vanatoare. Culmea copii, care se pare ca sunt mult mai responsabili decat vanatorii mari pe care ii regasim la grupa in Ro.

[tomi]

Ei fac tipul asta de vanatoare highbird cu fazani de crescatorie.
Inainte probabil il faceau cu fazani salbatici si s-a pastrat traditia.
Exista si varianta in care gentlemanul sta in stand si valetul (sunt multe bancuri cu valetul John) ii inmaneaza a doua pusca incarcata si o preia pe prima.
Cainii sunt mai mult de recuperare, dar probabil ca si scot fazanii din fata alaturi de gonasi. Am vazut si eu la film asta.
As plati odata pentru asa ceva, in rest caut fazan salbatic cu cainele, chiar daca in ultima vreme nu prea mai gasesc nimic. Si imi place sa fac vreo 10 km pentru asta. Socializarea este aceeasi, insa nivelurile sunt diferite. Ei probabil discuta afaceri sau despre amante scumpe, arme si masini scumpe.Prefer insa la distanta socializare pe muzica populara, pentru ca o prefera multi din oamenii la care tin. Eu am studiat insa putin vioara clasica, Bach, etc.
Treaba cu unghiul de tragere la fazan este esentiala. Fara "razante". La tipul acela englezesc de vanatoare maestrul de vanatoare poate aprecia inaltimea si distanta si sa dea comenzi, ceea ce este exceptional, dar te face lenes, astepti comanda.
Cand suntem multi la fazani, de cativa ani fac si eu instructajul din mers - atentie mai fratilor la razante, ca a doua oara nu mai trebuie sa fii atent. Am vazut cateva trebulite urate si am auzit de unele si mai urate.
Fara discutie, vanatoarea cu cainele si in grup mic este adevarata vanatoare la fazan.
Totusi suntem destui care o practicam si acum si inainte. La AJVPS de multe ori grupa se spargea in grupuri mici, care luau cate o fasie de porumb separat. In grup mare riscul este mare, lasand la o parte estetica. Mai mare ca la iepure ca una sunt picioarele , alta este toracele sau capul.
Deci atentie la "razante".

[wachtelfeld]

Am citit undeva ca distanta optima este de 40 yarzi ... adica 36.5m , distanta care are legatura cu constructia armelor in UK deoarece punctul de convergenta este la 40 yarzi pe cand continentalii au contruit armele pe 35m. La cat de mult vaneaza ei, cei experimentati sunt sigur ca ajung si la 50 yarzi. Dar din ce am vazut pe internet, sunt extrem de atenti sa nu se traga prea jos (e lege) si sa nu se raneasca piese care ajung in urmatoarea padure.

Ma rog, eu inca nu am ajuns sa vad cu ochii mei, sunt doar informatii gasite pe Fieldsports Channel, youtube si site-uri de la ei.

Sunt curios cine ar da 300 400 de ron pentru o partida de vanatoare in Romania, sa stea pe un loc fix numerotat, sa impuste 5 fazani si sa plece cu 1 acasa doar de dragul socializarii .

Inca un lucru interesant este ca ei au scoli de tir, au grupe de copii pe care ii duc in poligon si la vanatoare. Culmea copii, care se pare ca sunt mult mai responsabili decat vanatorii mari pe care ii regasim la grupa in Ro.

Trag fara probleme si la distante mari...ma rog, eu asta am vazut.

[wachtelfeld]

Englezii nu considera fazanul o specie cu adevarat salbatica, cu toate ca Anglia a fost prima tara europeana in care s-a colonizat fazanul. Un gamekeeper care nu stie ce fazani creste si mai ales cum sa ii creasca sa zboare cat mai sus si sa se fereasca de om,nu face multi purici intr-un post. Chiar acum am in fata un numar din Shooting Conservation si unul din Shooting Times, ambele trateaza problematica comportamentului fazanului dedicat High Bird Shooting, cresterea, metode, linii genetice, skill-urile gamekeeper-ilor.
Domnilor, din pacate suntem in epoca de piatra, traim din auzite, suntem mandrii si fuduli, cantam dupa ureche...lucrurile au fost de mult descoperite de altii. Ideea cu vanatul salbatic si eu am avut-o, ma cramponam de ea ca de ultima reduta nationalista si ca argument. Va spun ca e puerila, se uitau la mine cu atata ingaduinta si decenta, fara sa ma contrazica, atat nemtii cat si englezii. Apoi am aflat ca sunt zone unde au atata vanat...
In Anglia am vazut foarte putin, atunci cand mi-au aratat un labrador de lucru si un spinger. Mi-am exprimat dorinta de a vedea si ...m-am imbolnavit.
In Germania, am vazut mult, au vanat mic cum noi nu ne imaginam decat in visele frumoase...atunci cand spun ca a fost un an prost, cel putin acolo unde merg eu, se ridica din fiecare parcela agricola(latime 50-100m, lungime 100-400m), intre 4-7 fazani.
In fine, nu are sens sa mai continui, retineti un amanunt : berzei chioare ii face D-zeu cuib.
Cu asta am incheiat.
Probabil ca exista si altii care pot impartasi din experienta lor, care au vazut cu ochii lor ceea ce am incercat eu sa impartasesc si care pot imbogatii acest topic .
O seara placuta, va doresc.

[Cristi]

Semnalele de corn, Begrussung (salutul tuturor la inceputul vanatorii), este cantat de catre vanatori , nu de catre vreo orchestra. In Germania atunci cand faci scoala de vanatoare esti invatat sa si canti din cornul de vanatoare. Exista un numar minim de semnale pe care un vanator trebuie sa le stie si sa le cante, atunci cand termina scoala si da examen, altfel nu trece. Ce face el dupa, este cu totul altceva, multi insa studiaza si merg mai departe, cu alte cuvinte aprofundeaza traditia.

[wachtelfeld]

Daca tot vorbim de traditii si altele conexe, ma gandesc in aceasta toamna sa organizam chiar o intalnire tematica.
Eu ma pricep cat de cat la cainii de aret. Pe aceasta tematica ma gandesc sa organizam o intalnire, cum au mai fost organizate, poate facem si un mini simpozion cu subiecte utile atat crescatorilor, vanatorilor dar si medicilor veterinari pasionati de acest subiect, dar cu prezentari pe intelesul tuturor.
Poate adunam si cativa implicati in distributia de pet-food, accesorii pt. cainii de vanatoare. Venim fiecare cu cainele lui, ii lasam sa alerge dupa ceva fazani, un aport, un lucru usor la balta, un arbitru priceput si serios care sa ne ajute cu sfaturi acolo unde fiecare intampinam probleme. Punem un gratar dupa si cateva beri la rece....in fine idei sunt sigur ca se vor gasi.
In plus, dovedim inca odata, ca in ciuda tuturor vicisitudinilor, sunt o comunitate unita, gata sa recuperam anii pierduti nu datorita noua.
Ce ziceti ?
Voi muta postarea aceasta si la caini.

[tehărău]

As fi vrut sa nu fi scris asta niciodata. De fapt, nu as fi vrut sa fiu partas la asa ceva, vreodata. Pentru mine a fost doar o etapa ce mi-a dat motiv ca in aceasta primavara sa nu-mi vad numai de ale mele (chiar mai putin de ale mele) si sa incerc sa misc ceva. Si, pentru ca trebuie sa plec in curand in zona exterioara netului si, pentru a nu lasa vreo indoiala privind intentiile avute si, pentru a incerca sa inchid cercul, o sa va povestesc o intamplare fara personaje negative. Nu e o poveste, cu toate ca mi-e dor sa povestesc cu voi. Prea plina de patos perioada am avut si-as lasa gandurile sa se ascunda de dupa litere. Insa sunt obosit si trebuie sa va dau motiv sa luati aminte la acest topic. Voi, generatia ce s-a nascut cu internetul in casa. Pentru voi, cei ce v-ati aliniat din mers cu noua metoda de comunicare e asa si asa: parte deja stiti si aplicati. Cealalta parte, nu cred ca va mai putea fi convertita. Deja le stiu pe toate si experienta avuta le-a intarit convingerea ca e doar chestiune de zile pana ce istoria in va include in paginile scrise. Dar as vrea ca si voi, cei ce ati lasat sa poata sa se intample asta, sa contemplati si sa schimbati ce se mai poate schimba. Hai, chiar sa facem ce poate fi facut!

Vanatoare organizata cu "straini". Urs si mistret. Asociatia trebuie sa produca daca vrea sa existe iar functionarii au gasit ca vanatoatrea cu persoane din afara tarii este mai producatoare de venituri. Nu vreau sa va scriu despre asta. Acum.
Sunt invitat. La astfel de vanatori, sunt chemati cei ce isi pot aduce contributia la indeplinirea obiectivului. Sunt chemati la ordin gonasi. Cei cu caini buni sunt chiar curtati. Apoi, vanatori ce stiu sa faca goana respectiva. Eu ma incadrez la cei ce ii cara pe ceilalti cu masina. Pentru ca mai bolborosesc si ceva in limbi straine, mai dublez pe cate unul in post. Goana, recunosc, n-am facut. Pentru ca sunt bolnav de vanatoare, merg la orice forma a ei. Cu cateva zile inainte, mai fusese un strain pe care il dublasem si care impuscase un mistret. Cu aceasta ocazie, cunoscusem si un nou functionar al asociatiei. Imi lasase o buna impresie si voiam sa vad daca ma inselam sau nu. De atunci, mi-am castigat un prieten. Asa ca, imbracat cu "alea de bune, ca e cu straini", m-am prezentat la sediu. Acolo, mistocareala si impunsaturile de rigoare, dar si strangerile de mana false si privirile ce nu-ti tintesc ochii, inerente. P_la, cuvantul national, e pe buzele tuturor. Cei ce facura roate cu noaptea-n cap, confirma urs in cateva locuri. Asteptam oaspetii. Sunt rugat sa ma duc sa mai aduc pe cineva. Cand revenim, cei doi ce trebuiau sa-mpuste, erau deja sositi. Cobor din masina chiar langa ei. Observa ca sunt in uniforma si sunt foarte promti in a saluta. Imi intind mana instantaneu. Le-o intind si eu. Si mor de rusine! La primul am comis-o... Omul, cu stanga, reflex, isi ridicase palaria. Eu, romaneste, n-am catadixit s-o fac. La al doilea, si de atunci incoace, am ridicat palaria ca in filmele cu maestrul Birlic...
Hai ca am promis ca nu fac poveste si vad ca scap boii...
Ajungem la locul desfasurarii evenimentului. Pana se face instructajul, trece o groaza. Toata lumea stie cum trebuie facuta goana si unde va sarii ursul, asa ca toata lumea vorbeste. Deodata. Ai mai cu minte, s-au tras deja deoparte si asista resemnati la etalarea cunostintelor cinegetice si la "faceti cum vreti, da n-o sa facem treaba!", strigat de prin toate partile. Gestul de ridicare a antebratului drept, de parca ar arunca ceva pe spate, este observat doar de cei ce s-au indepartat destul de mult sa nu mai auda vorbele. Aduce a ritual pagan.
Ma consolez cu gandul ca daca eram arab, putea fi chiar si mai rau...
Pana la urma, ca de atatea ori, colegii se inteleg prieteneste:
-Hai ma, sa facem ca tine, da-ti spun eu ca n-o sa faci treaba! Tot mai bine era sa facem ca mine!
Se face instructajul, se explica in amanunt ce trebuie sa face fiecare si se semneaza hartiile.
Mi se repartizeaza austriuacul lungan. Are sigur doi metri. Cu o zi inainte impuscase urs, asa ca acum isi lasa colegul sa aiba ocazia de a fi botezat la urs. El trage la mistret. Cel cu urs, pleaca undeva in spate. Inchide o palnie iar doi strajeri laturalnici vor face un pic de galagie pe margini pentru a dirija ursul sa sara la pusca. Se mai impuscase urs acolo.
Eu cu lunganul trebuiam sa stam la o trecatoare obligatorie. Si acolo era bine de urs, dar sareau si porci.
Cu noi mergea si goana. Pentru a nu fi atent prea tare la interminabilele certuri ale insotitorilor, socializez cu Michael. Impuscase un urs frumos. Nu mai stiu punctajul, dar era multumit omul. Mai fusese la tap, in primavara. Am vazut poze, era frumos. Pentru ca primavara trecuta Diana imi oferise si mie o frumusete de tap, ii arat si eu pozele. Incepe sa ma aprecieze. Ma intreaba de ce nu e uzual ca noi romanii sa vorbim o limba straina si eu o fac. Ii explic ce meserie am. Iar pentru conationali gasesc scuza cu rusa. Cu franceza nu risc, austriecii astia mai stiu. Mi-e ca incepe sa o dea seara in discutii in limba lui Jean de la Fontaine, despre tac'su, Charles, maestru de vanatoare al ducatului de Chateau Thierry, cu vorbaretii nostri... Il simt usor distant si sceptic. Parca inaltimea de la care ne priveste nu e datorata numai sistemului osos...
Goana se desparte in doua. Hotarasc sa plece la semnalul dat de cei ce merg cu noi si care vor inconjura zona pe cealalta parte. Ajungem la locul in care trebuie sa ramanem noi. Lunganul incremeneste. Isi scoate incet rucsacul si incepe sa se pregateasca. La doi metri de noi, sefului de grupa ii suna telefonul. Are 73 de ani. Rington-ul e o sarba. Volumul e la maxim. Cu greu, dispozitivul e redus la tacere. Batranul insa, nu: este intrebat de cealalta parte a goanei, daca a ajuns. Pentru ca nu prea aude, vorbeste tare. Confirma ca nu a ajuns si, ca celalalt sa inteleaga, ii mai repeta inca o data, instructiunile pe care i le daduse cu 10 minute in urma. In sfarsit tace. Ii fac semn ca n-a facut bine si da sa ma intrebe ce vreau. Ii fac semn ca nimic si pleaca. Lunganul se uita la mine ca la holdstand-ul abia carpit si in care nu se putea sta... Imi vine sa plec. Inciudat. Isi da seama ca nu are de ce sa stea tacut si continua sa scoata din rucsac. Scoate o bucata de pasla. Inteleg ca va sta pe ea. Apoi casti. Imi zice ca stie ca la noi nu sunt utilizate, asa ca o scuza. Daca nu le extrasesem deja din rucsac, nu le mai afisam pe ale mele: erau noi si frumoase. In sfarsit zambeste. Are simtul umorului. Incep sa curat poteca de crengute. Ii arat cele mai bune doua posibilitati de unde poate sari porcul. Se apleaca si el si arunca crengile din drum, in partea opusa. Ii explic ca daca sare urs, nu tragem decat la mica distanta, daca atacul e iminent. Il las sa decida unde sa stea. Ii place asta. Ii spun ca ma duc lateral vreo 10 metri pentru a arunca ceva pietre in cazul in care mistretii ne ocolesc prin stanga. Ce vine din fata vedem amandoi iar daca vine urs, panta abrupta ne da posibilitatea da a ne pazi unul pe altul fara probleme. Goana se apropie si... nimic. Iese la noi un caine din goana. Il trimit inapoi. Michael e ochi si urechi. Ii sta bine costumul de vanator. In scurt timp, pe poteca pe care doar disparuse, apare seful de grupa. Il vad primul si ii fac semn sa nu vina. Asteapta, dar nu mult. Cand apare, lunganul e contrariat. Dar experimentatul nostru conational, nu:
-Zi bre ca nu-i nimic, daca era, dadeau cainii de ei...
Omul platise o gramada sa stea sa astepte si sa vada vanat. In schimb, primise marlanism local. Intr-un tarziu, apar si restul gonasilor. Se repliaza si pleaca spre a doua pusca. Cu Michael, povestim. Ii intreb daca nu vrea sa mergem pe deasupra goanei sa asteptam sa sara vreun porc. E de acord. Apoi sun paznicul, sa-i zic de idee. Raspunsul este sa raman pe loc. Traduc. Ii explic si ca porcii au obiceiul sa sara inapoi. Stie. Il plimb ca sa-si aleaga un loc. Si-l alege. Il consiliez sa stea in altul. Daca as fi porc, eu pe acolo as cauta sa scap. Ma intelege si accepta. Pentru a nu avea regrete, ii spun ca ma duc eu in locul ales de el si de apare ceva, fac un pic de galagie.
Focul de arma a venit dupa vreo jumatate de ceas. Vierul aparuse exact pe unde ii zisesem... Astept cateva minute si ma scurg pe nesimtite spre Michael. Imi face semn sa ma uit intr-o anumita directie. Deja vazusem mistretul cazut in foc. Asteptam impreuna. Gonasii nu mai dau gura. Sun si mi se confirma ca s-a terminat. Dau sa ma dic la porc. Michael imi zice sa nu merg fara el. Ajungem impreuna. Tai crengute de fag si fac cum am vazut la televizor. Pe ultima i-o ofer pe cutit. Mandru si evident marcat, si-o pune la sacou, la buzunarul destinat batistei. Ma intreaba mirat daca stiu acest ritual. Mint natural si bineinteles-ul meu lasa sa se inteleaga ca face parte din traditie. Ii zi ca pentru al astepta cu ramura pregatita am vrut sa merg la vanat inaintea sa. Scot cutitul pentru juganire. Vrea s-o faca el dar nu mai apuca. Asteptam sa vina cineva sa preia vanatul. Asteptam mult. Telefoanele confirma ca va sosi cineva. Trebuie sa prinda un avion in acea dupa amiaza iar timpul este pretios. Ma ajuta sa taram porcul mai sus pe o stanca. Observa ca nu are mai mult de doi ani si se mira cat de mare poate fi la aceasta varsta. E foarte bine pregatit iar tot ce facuse in acea zi parea scos din manualul de vanatoare. Putea fi expus cu succes si intr-un spatiu dedicat bunelor maniere. Plecam spre a face jonctiunea cu camaradul sau. Pe drum ma intreaba stanjenit daca accept, ca semn al bucuriei lui de a avea o zi de vanatoare incununata de satisfactie, un bonus in bani. Zice ca nu e prima data la vanatoare la noi. Ii explic ca si eu am fost oaspete in multe tari. Si ca in Romania oaspetii sunt sacrii. Ii spun ca am un castig destul de bun si ca ziua a fost frumoasa si pentru mine, nu numai pentru el. Si ca si eu am avut de invatat destule de la el, asa ca eu ar trebui sa platesc lectia. Pentru a nu strica socotelile nimanui, imi fac datoria sa ii explic ca sunt totusi oameni care si-au lasat treburile si au venit la vanatoare pentru ca strainii sunt darnici si ca asa s-au obisnuit. Dar ca asta nu trebuie sa fie discutata cu mine ci cu organizatorii. Sa uite ca a discutat subiectul cu mine. Felicitarea din partea celuilalt strain vine calduros. Nu le vorbesc limba dar observ ca si ei se inteapa prieteneste. Numai unul avusese parte de succese insa celalalt se bucura sincer de reusitele norocosului. Apar si cei ce trebuiau sa preia vanatul. Dupa cum spusesera la telefon, credeam ca sunt demult acolo, ei de fapt nici nu plecasera... Inainte de a pleca spre a lor tara, apare si paznicul de vanatoare. Unul dintre cei mai buni. Pacat. Are probleme cu alcoolul si exagerase din nou. Starea este usor de vazut si sare in ochi invitatilor. Caut sa le distrag atentia. Rar momente asa penibile. Ne luam la revedere si promitem sa ne revedem. Dupa ceva vreme, primesc cateva randuri si poze.
"Dear Liviu,

As promised please find attached some photos concerning a wonderful time in a great country.
Thank You so much for Your pleasant companionship, I will never forget.

Best regards

Michael"



As vrea sa cred ca le-a scris din inima si nu din curtuoazie. Si ca il voi revedea.
Ca momentele penibile se vor rarii si ca nu voi mai fi pus in situatia de a acoperii surse de mirosuri pestilentiale. Ca vom avea cu totii altfel de traditii. Si normalitate.

[olimpiusorin]

Din pacate in multe locuri se intampla la fel,dar din fericire sant si locuri in care lucrurile sant bine organizate si se respecta vanatul si vanatoarea.
Sa speram ca vom ajunge sa facem doar vanatori frumoase,nu este un lucru usor dar daca aceia dintre noi care stiu ce inseamna o vanatoare frumoasa, in care se respecta vanatul,vanatorii si nu in ultimul rand gonacii(binenteles cu cainii fara de care goana-i seaca) care ne fac ziua frumoasa,ei bine noi putem influenta vanatorii de langa noi sa respecte traditiile asa cum le stim sau cum le invatam de la altii,si sant convins ca si acestia la randul lor vor invata pe altii,totul consta in putina vointa si-n puterea exemplului.

Toate bune!

[tomi]

Nemtii vorbesc si ei urat, dar nu prea au imaginatie la porcarii, una din maximele lor porcosenii este scheisse adica rahat. Englezii inteleg ca-i bat la distanta.
Cat despre betie, am dus destui nemti in spate. La fel, englezii inteleg ca-i bat la distanta, adica beau gospodareste, nu la atac, se imabata greu.
Civilizatia este data de frana sociala, de frana pe care o tine in blana societatea respectiva, omul este influentabil, isi arata adevarata valoare, indiferent de nationalitate, daca are ocazia.
Iar betivaneala si vorbitul porcos sunt mici ghidusii fata de ce rautati majore stie sa faca bietul om.

[florin.t]

Poate ca sunt singurul de aici, sau poate printre putinii care au apucat sa mearga la vanatoare cu unchiul bunicii. Nascut pe la 1900 si un pic, a apucat ambele razboaie mondiale si dupa ultimul si vre-o 7 ani in Siberia.
Obiceiurile la vanatoare s-au schimbat de-a lungul timpului , odata cu schimbarea oranduirilor. Inainte de comunisti se vana pe proprietate, proprietarul terenurilor avea drept de vanatoare. Prin asocierea in asociatii vanatoresti (creearea lor s-a facut prin initiativa unor avocati, etc) s-au marit suprafetele, avand astfel acces fiecare la mai multe specii de vanat. Exista maistrul de vanatoare platit care se ocupa de ceea ce azi numim gospodarirea fondului si organizarea vanatorii. Se respectau traditiile austro-ungare , ce vedem pe PVTV la unguri (despre cele romanesti nu stiu care erau). Dupa razboi au venit comunistii care au colectivizat tot, inclusiv vanatoarea. Cei care ar fi trebuit sa transmita traditiile au fost imprastiati, unii prin Baragan, altii prin puscarii, etc. Au aparut noii conducatori, oameni cu "origini sanatoase" ,care s-au comportat dupa cultura pe care o posedau, traditile au fost catalogate drept depasite, burgheze, etc si respectate si transmise mai departe dupa cum se stie, ajungandu-se aici :

Acum, daca stau bine si cinstit sa ma gandesc, traditia si normalitatea pe care o stiu eu, e asa si asa. Eu am prins la vanatoare ca lumea nu prea se certa. Orgolii nu prea erau. Si te intorceai vesel si reconfortat dupa o zi de vanatoare si abia asteptai sa vina duminica. Daca iti trecea vanator pe la poarta si nu intra pe la tine, era rusine. Si il cinsteai, macar cu o cana de apa rece. La gospodarire, te duceai de drag. Dar tablou de vanatoare, eu n-am apucat. Se mai facea cate o poza sa ai amintire. Cu omagiul vanatului, nu stiam pana acum, tarziu. Dar nici n-am vazut pe cineva sa puna piciorul pe animalul impuscat. Prin goana, mai ramanea cate un godac ce era pe seara, jupuit pe piele. Nu se mai trecea pe nici o hartie. Lumea era multumita ca de, mai ducea la familie "ceva proaspat", nevasta avea si ea ceva de pus in oala din banii familiei dusi de nebun la filiala, iar placerea "fructului oprit" era satisfacuta. Partida de vanatoare era musai terminata cu dat la semn. Si udata din belsug. Si belsugul era dupa cum era omul. Majoritatea stiau "merci, ajunge, ne vedem duminica". Altii o lungeau mai mult. Dar erau putini astia din urma.

[naie]

Ziua buna tuturor,
Si eu am apucat sa vanez cu unchiul din partea mamei care a murit la 96 de ani ,in anul 1994
De traditii pot spune ca erau, cele mai multe, mostenite prin viu grai,fara norme,legi,etc,dar oamenii,desi cu putina carte,dar mult bun simt,le cam respectau
Si dupa venirea comunistilor la putere,nu prea pomeneau de autorizatii(desi sunt sigur ca existau),dar ceea ce spunea unchiul,care era vataf sau staroste,era respectat.
Spre exemplu,abia cand ma pregateam sa incep scoala(deci mijlocul lui septembrie),incepeau primele goane la mistret
De braconat nu prea cred pt ca in comunitati mici,legea era simpla si dura:cine calca pe bec,nu era "predat",dar cel putin 1-2 ani ,nu mai calca la vanatoare,iar daca recidiva,comunitatea era cea care il dadea pe mana autoritatilor
Pe vremea unchiului,erau ,intr-un fond de vanatoare de aprox 18.000 ha,cam 70-80 vanatori,iar vanat era fff mult
Acum ,fondul are suprafata cam de 15.000 ha,sunt 30 vanatori,si vanat in ...poze(cine a apucat)
Asa cum spunea si colegul meu,traditiile se schimba,si noi ne schimbam,important este sa pastram esenta
Ce pot spune despre cureaua de la pusca atata timp cat Danthine-ul altui unchi(cu care vanez de 25 de ani),nici nu avea sisteme de prindere pt curea.
Cat despre cainii de vanatoare(am 3 copoi ardelenesti,o frumusete!),eu am invatat ca vanatoarea fara caini ,NU exista
Dar am invatat gresit:vanatoarea fara manele,femei,muuuuult prea multa bautura nu exista
Cat despre caini.....nu vreau sa mai vb
Cred insa cu tarie ca normaliatea o dam noi insine prin atitudinea noastra indiferent de locul unde ne aflam(la vanatoare,la servici,la ...)
Sunt sigur insa ca pt cei tineri aceste lucruri par desuete,mult mai important este caderea la 327 m a priectilului tras din wm contra celui tras din wsm sau ultrasupershort,etc etc etc
Cu speranta ca nu am deranjat pe nimeni,va urez in continuare o seara buna si, dupa datina...catare plina

[madalin122582]

Sunt sigur insa ca pt cei tineri aceste lucruri par desuete,mult mai important este caderea la 327 m a priectilului tras din wm contra celui tras din wsm sau ultrasupershort,etc etc etc
Cu speranta ca nu am deranjat pe nimeni,va urez in continuare o seara buna si, dupa datina...catare plina

Nici vorba de deranj. Te-am citat pentru ca sunt tineri care s.au facut vanatori fiind pasionati de arme, de munitie si de caderea proiectilului la 327 m. Si apoi suntem intr-o era evoluata tehnic decat atunci cand vana bunicul. Trebuie sa ne adaptam aceasta normalitate la ziua de azi. Pe vremea lui bunicul, capriorul se impusca cu lisa. Acum, majoritatea se pusca cu carabina. Mie mi se pare absolut normal si chiar putin obligatoriu sa stiu ce caderi are proiectilul care-l trimit catre caprior. E mai etic sa reduc orice sanse sa ranesc pentu ca am studiat balistica unui proiectil