Interventie AGVPS

[ferenczi444]

Salut, cine vrea sa se supere pe tine ,nu are decat , dar pot sa te asigur ca se vor supara doar aceia care habar nu au de ce anume trebuie facut ca sa ai vanat in teren si cum anume se tine o asociatie de vanatoare si cat de greu se obtin rezultatele mai ales la vanatul mic . Ei viseaza doar sa impuste si asta ieftin, fara sa-i intereseze ca vinatul nu este o resursa inepuizabila. Dar la fel te asigur ca sunt si foarte multi care sunt interesati de articolele tale si de faptul ca esti amabil si rspunzi mereu la intrebari din punctul de vedere al omului care stie cu ce se mananca treaba asta si pt asta nu pot decat sa-ti multumesc. Din pacate pt noi in toata tara e cam mare problema cu vanatul si cu vanatoarea si mai tragic esta ca deocamdata nici nu se intrevede vre-o speranta . Sper ca doar eu sunt f pesimist si ca se va indrepta ceva dar mi-e greu sa cred deoarece in opinia mea nu de sus trebuie sa inceapa schimbarile ci de jos .
Cu stima

Stimate Coleg !

Mulţumesc ptr. complimente (dacă m-am exprimat corect ),şi mă bucură faptul că sînt oameni serioşi ,pe care soarta vînatului şi a vechilor tradiţi îi nelinişteşte . Dar acest lucru nu este suficient , este nevoie dacă altfel nu se poate chiar de intervenţie drastică ,care cei 70 000 de vînători ar putea să o facă legal fără să curgă sînge doar cu voturi sau semnături . Buba este sus în conducere ! În economia şi gosp . cu vînatul sînt cam 13 - 15 materi ,care şi individual fiecare ar putea să fie cîte o meserie ,atît de complex este . Că se pune accent pe acest lucru şi se cere seriozitate maximă dovedeşte faptul că ,puţine sînt instituţiile unde se cere depunerea jurămîntului ,dar la preluarea unui fond se cere . Am postat un articol scris de mine despre importanţa alimentări ,dar cum am fost supărat pe acest forum am postat pe un alt forum. Totuşi dacă conducerea acceptă , iar cîţiva cititori ar înţelege importanţa celor scrise înseamnă că nu am bătut butoanele cu două degete degeaba .

Cu Stimă V. Janoş

[ferenczi444]

Stimaţi Colegi !
Cu cîteva săptămîni în urmă am promis prietenului meu Sorin că voi scrie cîteva rînduri despre Importanţa alimentări pe fondurile de vînătoare .După părerea mea merge de la A la Z sistematic ,însă sînt probleme cu traducerile ,mai ales la cele de specialitate ,dar vă rog să iertaţi aceste lipsuri . În momentul de faţă Ştiinţa cunoaşte 103 elemenţi ,care sînt clasificate , numerotate şi aşezate într-un tabel , ce am învăţat şi noi la chimie ,organică şi anorganică în şcolile primare sau licee . În compoziţia materialelor organice şi anorganice din cei 103 elemenţi 92 participă activ . Sînt care apar individual sau în compoziţii. Cele mai mici particule participante , care păstrază încă calităţiile elementului respectiv sînt atomii . Deci corpurile elemenţilor diferă unul de celălalt chiar prin cadrul , masa şi volumul atomilor lor . În compoziţia organismului viu ,elemenţii care sînt prezenţi în cea mai mare cantitate , sînt C, H, O, N , ( cărbune, hidrogen, oxigen ,nitrogen ) Sînt însă în organism cîţiva elemenţi care apar în cantitate foarte mică dar importanţa lor este vitală . Acestea se cheamă micro-elemenţi şi sînt următoarele : Co, Zn , Mo , Mn , Cu .(cobalt,zinc,molibden,mangan,cupru )
Tot aşa importanţă au şi acizii, alcalidele (baze ) etc.
PH ul şi rolul lui :
În funcţie de ce dizolvăm în apă ,acid sau alcalide , vom obţine efect acidulat, acru sau alcalidic .PH ul apare şi în gura noastră dar are rol în compoziţia solului . Din cauză că plantele ce sînt consumate de vînat cresc în sol ,gospodarul fondului va trebui să semene acele plante pe terenul existent care dau producţie şi au şansă de supraveţuire . În caz contrar te vei gospodării pe un teren care seamănă a deşert . Valoarea PH ului este de la 1-14 . De la 1-7 vorbim de teren acru ,acidulat ,iar de la 7-14 vorbim de teren alcalos sau alcalidic (dacă am tradus bine ) Zona 7-8 se cheamă zonă neutră , iar ptr. noi este ideală .Cu toate că ideal ar fi ptr. noi 7-8 dar totuşi sînt plante care suportă foarte bine cazurile extreme şi acolo gospodarul va semăna acestea ptr. obţinerea unei producţi mai bune . Sărurile care apar şi au rol important sînt clorizi, sulfaţi, nitraţi , carbonaţi , fosfaţi ,care au rol chiar în compoziţia trofeelor .
Alte materiale anorganice Apa H2O
Putem clasifica în două categorii mari , în funcţie de cantitatea de Ca (calciu ) şi Mg (magneziu ) dizolvat . Apă tare şi apă moale sau( mai puţin tare ) Apă tare este de ex. cea din fîntînă . Nu este bun la spălat , nu face clăbuc săpunul şi nu poţi folosi la termocentrală . Apa potabilă trebe să indeplinească urm. condiţii Să nu aibă miros , să nu aibă culoare , să fie neutru, nici tare nici moale, cu cantitate suficientă de calciu şi magneziu , dar să nu conţină mult amoniu şi clor sau bacterii care duc la fel de fel de infecţii .
Compuşi organici
Alcoolul : metil ,etil ,glicerina, acizi organici,grăsimi, uleiuri, hidraţi de carbon etc . toţi au rolul lor în funcţionarea organismului .
Hidraţi de carbon din care avem - simple (zahărul din struguri glucoza sau zahăr din fructe )
- complexe (din sfeclă,din lapte, celuloza, amidoane ,glikogen , aminoacizi, albumide , enzime, vitamine , hormoni etc. ) Ar fi o perversiune să discutăm despre aceste lucruri care sînt importante dar lăsăm explicaţiile oamenilor de ştiinţă . Ce totuşi aş dori să specific este, că organismul uman şi cel animal toate tipurile de hrană ce consumă printr-un procedeu chimic foarte complex îl transformă în zahăr şi acesta este transmis în sînge la toate organele vitale şi muşchi . Astfel funcţionăm .
Capacitatea terenurilor de vînătoare de a ţine un număr oarecare de specii
Hrana populaţiilor existente pe fond este asigurată de :
- Cantitatea de plante naturale
- Pădurile
- Culturile agricole
Capacitatea biologică şi economică al terenului respectiv
Capacitatea terenului este : Acea capacitate de a intreţine una sau mai multe populaţii de diferite vîrste şi specii pe acelaşi teren fără să producă pagube considerabile , în culturile agricole ,respectiv în pădurile existente .

Capacitatea Biologică
Acea capacitate a pădurii care în mod natural ,periodic sau tot anul asigură o masă de hrană consumabilă vînatului . De obicei capacitatea biologică de a ţine un anumit număr de animale ,este mult mai mare decît capacitatea economică .De exemplu : Pe o suprafaţă de pădure dată ,populaţia de animale existente ,pot consuma o cantitate de hrană încă suportabilă , însă din pt. de vedere al pagubei cauzate de vînat în pădure ,valorile depăşesc capacitatea suportabilă din pt. de vedere economic .
Capacitatea Economică
Capacitatea economică ia în considerare ,activităţiile agricole, producţiile şi interesele economice ,pe terenul respectiv . Densitatea , compoziţia speciilor le stabileşte şi nu permite ca pagubele cauzate de vînat să se apropie de capacitatea de intreţinere al terenului respectiv . Deci capacitatea economică este de fapt capacitatea care suportă vînatul . Pînă acum nu trebuia să vă confruntaţi cu aceste probleme dar să ştiţi că în Ungaria , Administrarea Pădurilor este o instituţie superioară AGVPS ului ptr.că profitul ce aduce pădurile sînt 87 % iar profitul ce au de după vînătoare este doar 5-6 % . De aceea dacă doresc aşa amenzi pot stabili de care vor şi după aceea te poţi duce unde vrei că de nu plăteşi se ajunge la repartizarea forţată la un alt fond al terenului respectiv .
Factorii care definesc capacitatea de intr. a vînatului
- Compoziţia pădurii
- Vîrsta pădurii
- Tipurile de Pădure
- Speciile dominante
- Scopul Administraţiilor Pădurii
Foarte multe sînt efectele care ar putea pozitiv sau negativ influenţa capacitatea de intr. a vînatului şi gospodărirea cu vînatul . Amintim cîteva . Clima, perioada de vegetaţie, efectele Antropogene ,Traficul, Turismul etc.
Efectele climatice
Schimbările bruşte de temperatură, extremităţiile dacă apar ,au un efect sezonal asupra hranei necesare vînatului , au efect asupra calităţii şi cantităţii producţiilor culturilor . Grosimea generală a stratului de zăpadă , perioada cînd începe să ningă , sau cînd începe îngheţul , perioada inundaţiilor ,etc .Apariţia timpurie a minusurilor, duc la îngheţarea unor plante care nu se vor putea consuma ,cauză care duce automat la alimentarea vînatului ,altfel va fi obligat să găsească alte surse de hrană sau începe invazia sau migraţia .Grosimea prea mare a zăpezii pot provoca răcirea intestinelor la unele specii , care duce la pierderea sarcinei sau chiar la decesul animalului . Ptr. vînatul mic îngheţarea suprafeţei zăpezii ,poate bloca populaţii întregi sub zăpadă cum a fost în Ungaria în anii 1939 şi 1943 cînd după doi ani de iarnă foarte grea s-a distrus peste 80 % din populaţia de potîrniche şi fazani . Dacă perioadele de iarnă se lungesc prea tare şi stratul de zăpadă nu se topeşte în timp , alimentarea populaţiilor continuă pînă ce culturile agricole produc hrană suficientă ptr. schimbarea părului ,ptr. reproducere şi creşterea noilor născuţi .
Efectele Antropogene :
Efectele intenzive de producţie în gospodărirea pădurilor , turismul , traficul , vînătoarea intenzivă , deranjul , duce la părăsirea fondului temporar sau definitiv . Cu mişcarea continuă , ce este obligat vînatul să o facă se produce pagubă în pădure şi culturi ,iar vînatul va pierde din greutatea corporală şi va scade şi gramajul trofeului . Acestea sînt efectele omului ,însă omul din cînd în cînd mai face şi lucruri bune cum sînt : Tăierea unor porţiuni de pădure în timpul iernii ,asigurînd astfel muguri şi coajă vînatului, plantarea unor pomi fructiferi, semănarea a cîteva zeci de HA de culturi ptr. vînat ,efectuarea selecţiilor de oameni calificaţi , etc.
Compoziţia Pădurii
Avem trei nivele după care ne orientăm noi gospodarii .
- Nivelul Coroanei
- Nivelul (tufelor pînă la 2 M )
- Nivelul ierburilor .
Pădurea cu cele trei nivele ale lui asigură hrană vînatului de pe fondul respectiv doar în cantitate de 15 - 18 % ,restul fiind asigurat de culturile Agricole, culturile ptr. vînat şi pe hrănitori . Coroana cu frunzele cu mugurii şi fructele asigură cantităţi considerabile de hrană .
Nivelul tufelor cu fructele bogate în vitamina C şi Ca ,cu frunzele consumabile contribue şi ele la alcătuirea hranei necesare .
Nivelul ierburilor asigură o masă cu o pătură bogată de lucerne ,trifoi , culturi agricole ,monoculturi etc. Ptr. cei ce se gospodăresc pe anumite fonduri , acelea sînt cele mai valoroase unde apar de cît mai multe ori ,cele mai variate specii cu cele trei nivele .Aici putem vorbi de Capacitatea de intreţinere a vînatului de vară şi de iarnă . Un ex: În Ungaria zonele aproiate de Dunăre au o cap. de iarnă şi de vară excelentă cu Rubus Caesius ,Cornus Sanguinea , Fraxiinus Angustifolia ssp pannonica , Dactilis glomerata , Branchypodium silvaticum . Producţia de boabe al lui Querqus cerris , Querqus robur , Querqus petraea , Fagus silvatica .
Examinarea hranei ptr. vînat .
Aici ne referim la examinarea în laborator , unde rezultatele ne vor arăta conţinutul de nutrienţi şi minerale al unor plante . Vom afla calitatea şi cantitatea unor plante şi efectul lor asupra unor populaţii din diferite zone ale ţării . Unde şi cum să intervină omul ptr. obţinerea rezultatelor mai bune cu gospodărirea . Analizele ne arată chiar şi conţinutul mesei osoase din care este alcătuit cornul de Cerb .Arată funcţionarea şi metabolismul organismului ,dacă macro şi micro elemenţii apar în cantităţi suficiente sau declină de la cazul normal căuzînd apariţia unor boli . Tot aceşti elemenţi apar la compoziţia trofeului. cu urm. cifre : 50% Fosfat de calciu , 5% Ca şi Mg săruri , 45% materii organice .
Rolul microelemenţiilor :
Fe.( fierul ) Are rol în producţia de sînge .
Mn (manganul ) În reproducţie ,în funcţionarea sistemului motoric ,în transportul grăsimilor , în întărirea scheletului . Lipsa lui produce greutăţi la reproducere ,provoacă sterilitate la ambele sexe ,întîrzie vîrsta maturităţii . La păsări scade producţia de ouă şi creşte mortalitatea la pui .
Zn (zinc ) Lipsa zincului se poate observa de obicei pe exteriorul animalului ,păr ,piele , pene .Pielea arată decolorări cad penele etc .
Cu (cupru ) Lipsa produce degradări în sistemul nervos , se decolorează părul etc .
Mo (molibden ) Dacă apare în organism în cantitate mai mare decît cel normal , provoacă intoxicări etc.
Cunoscînd compoziţia laboratorică a hranei în Ungaria în unele zone ca Gemenc , Somogy , Zala gospodărînd cu culturile ptr. vînat bine alese s-a ajuns ca cerbul din Ungaria să fie pe locul 1-2 la concursurile şi expoziţiile internaţionale organizate .Deci era nevoie de cunoştinţe ,de condiţii şi investiţii ptr. obţinerea caestor rezultate .Tot în această zonă trăieşte populaţia de Lopătari din Gyulaj cu cele două recorduri Mondiale şi ce credeţi cam pe ce teren ,pe ce suprafaţă ? Vă spun eu pe un fond din două bucăţi cu suprafaţă totală de 6000 Ha . Însă fiecare m2 are un rol ,o sarcină unde se gospodăreşte şi se cultivă .Aici nu este rar unde pe un observator pe o cultură ptr. vînat vezi într-o seară cîrd de 200 de cerbi .Aici culturile ptr. vînat ajung să fie de sute de hectare ,iar pagubele ce sînt plătite proprietarilor ajung la 150000-200000 EU . Da stimate coleg vezi bine ,dar gîndeşte te cît profit au dacă totuşi merită să menţină fondul ?
Clasificarea terenurilor de intreţinere a vînatului .
Oameni de Ştiinţă după nenumărate experienţe şi studii au ajuns la concluzia că pot defini 5 categori şi clase de intreţinere a vînatului .Mărimea acestor terenuri şi rata sau raportul dintre ele formează capacitatea de intreţinere al pop. pe un fond de vînătoare . Clasele sînt următoarele
1. Clasă Cel mai bun teren de a intreţine vînatul
- Populaţii de plopi şi salcîm între 1 - 5 ani
-Păduri de salcîm între 1 - 5 ani tineet
- Alte specii de pădure între 1 - 10 ani
- Păduri producătoare de fructe între 5 - 10 ani
-Păşuni cosite şi alte specii de tufărişi
-Păduri de stejar cu 15 - 20m lăţime de tufăriş la bază
-Culturi agricole în apropierea pădurilor
-Culturi ptr. vînat cu cu terenuri intreţinute , cosite .
-Păduri de castane sălbatice de vîrstă medie cu tufărişi de peste 60 %
2. Clasă
- Populaţii de plopi şi salcie tineret ,între 5 - 10 ani
-Alte speci de păduri între 10 - 20 ani
- Păduri cu producţie de fructe între 15 - 20 ani
-Poieni şi culturi ptr. vînat intreţinute
-Păduri de stejar şi de fag de vîrstă mijlocie cu 40 - 60 % tufăriş la bază
3. Clasă
-Pădure închisă de 60 - 80 %
- Plopi de vîrstă mijlocie cu tufărişi de 20 - 30 %la bază
- Păduri de salcîm din zone de deal şi zone nisipoase cu tufărişi de 30 %
-Păduri curăţate de vîrstă mijlocie cu acoperire de tufe de 20 - 30 %
-Zone (Glyceria ) cu stuf şi rogoz ,cu ape stătătoare , cu ierburi fără valoare nutritivă ,
4. Clasă
- Păduri de foioase fără existenţa ierburilor şi a tufelor la bază
-Plopi şi alte tipuri de pădure cu vîrsta de peste 15 ani
-Poieni şi păşuni cu iarbă îmbătrînită ,acră fără valoare nutritivă .
-Zone nisipoase cu păduri de salcîm îmbătînite de suprafaţă mică
5.Clasă
-Cea mai slabă categorie de a intreţine vînatul
- Zone îngrădite
-Ape stătătoare ,cu zone inundate
-Păduri de brazi închise ,necurăţate ,de tineretîntre 15 - 50 ani
- Păduri de fag cu vîrsta între 15 - 50 ani
- Terenuri erodate din cauza pagubei căuzate de vînat
-Păduri îmbătrînite fără ierburi şi tufe .
De aici pornim de la o chestie logică cunoscută de toată lumea unde , Cantitatea de hrană consumată de un vînat mare ,comparat cu masa lui corporală este mai mică decît cantitatea de hrană consumată de mai multe animale cu greutate corporală mai mică ,dar în număr mai mare . De ex: Un Cerb cu greutatea de 225 kg are nevoie de mai puţină hrană decît 15 şuldani cu greutate corporală de 15 kg . De aceea ptr. a afla capacitatea de a intreţine vînatul şi numărul de populaţii existente pe terenul respectiv,cu necesitatea de hrană precum şi consumul respectiv de hrană ,trebuie să existe ceva bază comparativă ,care este de fapt o cifră şi este numit de specialişti Unitatea de Cerb şi este de fapt masa vie a cerbului .Deci Unitatea de Cerb prescurtat este ( U. C. ) şi este = 100 kg masă vie = 1 Cerb . Deci U.C. este 100 kg masă vie ,adică nevoia de hrană al acestei mese ptr. a putea funcţiona .Acest lucru înseamnă că toată populaţia existentă pe fondul respectiv o putem defini în masă vie ,iar fiecare specie existentă pe fond o putem defini cu această formulă printr-o cifră .
Formula cheie la U.C. este
-1 cerb echivalează cu 1 UC.
-1lopătar ...............cu 0,5 UC:
-1muflon ...............cu 0,4 UC.
-1ţap ....................cu 0,2 UC.
-1 mistreţ ..............cu 0,2 UC
Metoda Tradiţională , prin care efectuăm calculele .Presupunem că avem un fond de 10000 Ha de teren oarecare, cu păduri,culturi dealuri,poieni, etc .Cu cunoştinţele actuale stabilim să zicem cît teren avem de diferite categori şi le scriem categorizate în felul următor . De ex:
1 cat avem săzicem 3000 Ha
2 cat.......................2500 Ha
3 cat. .....................2000 Ha
4 cat ......................1000 Ha
5 cat . 1500 Ha
................................................
10000 Ha care-l numim T.T. ( terenul total )
Din cauză că între categorii este diferenţă în ceea ce priveşte capacitatea de a intreţine vînatul , sau pur şi simplu unele categorii cum ar fi cat a 5 a nu prea sînt frecventate de vînat ,vom decurge la o metodă prin care reducem terenurile la cat 1 . să putem efectua calculele . Folosim cea mai simplă formulă cea al regulei celor trei simple .Astfel vom obţine următoarele date .
3000 Ha .1,0 = 3000 Ha
2500 Ha .0,8 = 2000 Ha
2000 Ha .0,6 = 1200 Ha
1500 Ha .0,5 = 750 Ha
1000 Ha .0,3 = 300 Ha
.........................................
7250 Ha Teren Redus ( T. R . )
În concluzie avem un teren redus de 7250 Ha dar de categoria 1 În continuare următoarele date le primim dintr-un catalog ,unde se categorizează în trei cat A, B , C .fondurile de vînătoare .
Dacă cifra primită din calcule este peste 70 % avem un fond de categoria A .
Dacă cifra este între 40 % - 70 % avem fond de categoria B .
Iar dacă cifra este sub 40 % avem fond de categoria C . Urmează formula unde TR/ TT .100 = 7250/10000 .100 = 72,5 % Deci avem un teren de categoria A .
Aici apare un alt tabel care este făcut deja de specialişti şi nu este nevoie să ne batem capul noi, ci doar citim că de cîte Ha de teren este nevoie să intreţină o Unitate de Cerb . În cazul nostru :
Cat A 40 Ha / UC adică 25 UC / 1000 Ha
Cat B 55 Ha /UC adică 18 UC / 1000 Ha
Cat C 70 Ha / UC adică 14 UC / 1000 Ha Terenul nostru luat ca exemplu mai înainte cu 7,25 .25 fiind de cat A = 181,2 = 181 UC pe fondul respectiv .
Avantajul Metodei este că fiecare gospodar ar putea face calculele , se poate calcula prin acesta cantitatea de hrană ptr. fondul respectiv şi nu se cheltuie în plus la aprovizionarea hranei . Dezavantajul este că necesită o evaluare precisă altfel te trezeşti cu schimbarea drastică a populaţiei . Importanţa metodei este că vom calcula întodeauna cu 100 kg masă vie şi necesitatea de hrană ,ne facem planurile pe zile şi anuale .
Treptele metodei :
- Evaluarea populaţiilor pe specii
- Calculul pe Masa vie
- Calculul necesităţii de hrană pe o zi .
- Calculul necesităţii de hrană pe un an .
Se bazează pe date ştinţifice , însă este nevoie de cunoaşterea cît mai exactă al populaţiilor şi piramida de vîrstă al acestora .Foarte încet dar începem să ne apropiem de subiectul nostru dar nu puteam să trec cu vederea peste explicaţiile date că nu ar avea nici valoare şi nici importanţa necesară şi dacă am scris atît măcar să am satisfacţia că am repetat un subiect care î-mi este foarte drag .
Compoziţia nutrienţiilor (sper că aşa se cheamă ) şi rolul lor . Sau se cheamă nutreţ ? Vă rog să mă ajutaţi dacă greşesc . Aici mă refer la hrana propriuzisă al animalelor .
În fine .....este compus din doi elemenţi : Apă şi mat. uscat .Dacă facem o experienţă şi aprindem materialul uscat ,vom observa că în urma arderii rămîne cenuşă . Materialul ce a ars ,a fost organică iar ce a rămas ,cenuşa este anorganică . În nutreţuri apa apare în diferite cantităţi ,de ex. în fîn şi boabele de porumb apare cu 13 - 14 % .Lucerna şi silozul din porumb verde încă ne uscat conţine pînă la 70 - 80 %apă . Revenim la importanţa apei care mai înainte am analizat-o în cea ce priveşte compoziţia lui însă nu am vorbit de cantitatea de apă necesară vînatului . Deci un fond oriunde ar fi ,orice vînat să aibă nu poate funcţiona şi trăi fără apă . Este obligatoriu să aibă fondul sursă naturală de apă , lac,rîu , pîrîu , etc. În caz contrar gospodarul trebuie să rezolve aprovizionarea cu apă potabilă al populaţiilor şi asigurarea scăldătorilor . Numai ca o chestie vă amintesc că dacă a-şi ajunge în situaţia să obţin un fond care nu are cel puţin două surse naturale de apă nici nu aş-i licita că fondul nu are valoare . Vă daţi seama ce cheltuieli vă aşteaptă dacă trebe să săpaţi fîntînă, sau să purtaţi apa pe fond în cisterne ptr. rezolvarea problemei . Cum vă veţi descurca dacă cel mai important lucru ,alimentarea deocamdată nu-l puteţi rezolva ?( cine nu are asemenea probleme să nu se simte ) Continuăm cu importanţa apei BUNE pe teren .În Gospodărirea cu Vînatul , fiecare animal are nevoie de o cantitate de hrană uscată pe zi . Hrana consumată se transformă în energie ,( nu descriu procedeul ) iar această energie dă impulsul organismului să funcţioneze .Oamenii de Ştiinţă au calculat şi cantităţiile de hrană şi au observat că la fiecare 1kg de hrană uscată cîţi litri de apă se consumă de animale .Astfel au făcut un tabel .
-Cerb.........4 - 5 litri
- Lopătar.....3 - 4 litri
- Mistreţi .....3 litri
-Căprior .......3 litri
- iepure ........1 litri
- Fazan ........1,5 litri
- Potîrniche ...1 - 1,5 litri
Dacă oricare animal pierde 8 - 10 % din cantitatea de apă din organism ,pierde pofta de mîncare şi rezistenţa ,iar dacă pierde o cantitate mai mare de 20 - 22 % din apa corpului poate deceda .(cădea ) .
Hrana uscată :
Trebe cunoscut compoziţia hranei că el dă animalului senzaţia de săturare . Această cantitate a hranei uscate este dată în %.
Materiale anorganice : Cenuşa de ex. cu toate că nu este un nutrient ,dar are rol în funcţionarea organismului , la producţia de lapte , la creşterea puilor , calciul şi fosforul de obicei se duce în organismul animalelor artificial ptr.că în multe cazuri nu consumă vînatul acele plante care conţin aceşti elemenţi .
Sarea : În cazul cînd se amestecă hrana cu sare , se face mai gustoasă ptr. vînat ,dar cantitatea mai mare se consumă la sărării unde se linge sarea de cervide ducînd astfel în organism microelemenţi nelipsiţi funcţionări . Lipsa de sare provoacă pierderea poftei ,oboseală , diaree . În caz fericit cu aprovizionarea cu sare pe fond se rezolvă problema dar sînt cazuri cînd mai ales la căpriori nu se opreşte diareea şi cade animalul . Trebe urmărit fondul atent primăvara şi toamna cînd schimbarea hranei pot provoca asemenea cazuri . Animalele se auto tratează cu roaderea coajei de cireşe sălbatic sau castanei sălbatice ,dar gospodarul trebe să pună pe sărării o cantitate de lut sau cărbune de lemn . În caz că vînatul duce lipsă de sare ,va linge urina , sau produsul finit Atenţie .
Materiale Organice
-grăsimi
-amidoane
-zahăr
-fibră
-proteină
Vitamine : Reglementează funcţionarea metabolismului . Plantele conţin o foarte mare cantitate de vitamine . Ajunge să ştim doar atît că sînt care se dizolvă în apă şi sînt care se dizolvă în grăsimi . Cîteva vitamine şi rolul lor .
A - ajută creşterea
B - sistemul nervos
C - scorbutul
D - stabileşte varul şi fosforul
E - reproducţia
Lipsa de vitamine se rezolvă cu alimentarea pe timp de iarnă . La compoziţia hranei ptr.vînat apare pe lîngă materialul uscat şi apă şi următori componenţi cum sînt : amidoanele, concentraţia de albumide , proteina digestibilă , carotina (vitamine ) .Dacă am tradus bine ! În multe cazuri am folosit traducătorul de pe aparat ,dar definiţiile profesionale cred că nici el nu le are 100 % . Mă iertaţi ptr. acest lucru ,sper că totuşi cei de meserie înţeleg esenţa . Vă dau un tabel unde gospodarul care se deplasează la faţa locului unde doreşte să cumpere o cantitate de hrană vînatului şi nu are cîntar la dispoziţie ,cu aproximaţie destul de precisă poate evalua cantitatea materialului folosind metoda kg/hl adică kilogram / hectolitru .
Orz are între 68 - 72 kg / hl
grîu are între 72 - 84 kg / hl
fasole,mazăre 80 - 82 kg / hl
porumb 78 - 87 kg / hl
ovăz 37 - 57 kg / hl
De ex. un butoi de tablă are cam 200 l ,de aici vă descurcaţi cam ce greutate de porumb intră în butoi . Tot aici vă amintesc că este bine să cunoască paznicul găleata de plastic de 10 l că ,în ea intră 8 kg de porumb şi dacă cunoşti ce animale î-ţi umblă pe hrănitor nu faci risipă aruncînd porumbul cît apuci ,ci poţi şi calcula cam ce populaţie ai dacă s-a mîncat porumbul .Variantele sînt multe doar trebe să cunoşti rostul . O altă posibilitate de a afla unele cantităţi de produse sau materiale ,este greutatea /m3 adică kilogram / metricub .
Bălegar .... 840 - 890 kg / m3
Porumb ştiuleţi 800 - 850 kg / m3
Lucernă ......80 - 85 kg / m3
Fîn .............65 - 95 kg / m3
Cartofi ........600 - 700 kg / m3
Sfeclă ........580 - 630 kg / m3
Lucernă verde 350 - 40 kg / m3
Fîn balot .....250 - 28 kg / m3
Siloză .........700 - 800 kg / m3
Frunze ........60 - 100 kg / m3 Am amintit doar cele mai importante ,cu care se poate descurca omul . Un scurt istoric prin care doresc să subliniez importanţa alimentării .Înainte de anii 1945 capacitatea de a intreţine vînatul al terenurilor era de 90 - 100 % . Putem spune că pe acea vreme funcţiona o ecosistemă aproape perfectă .
Între anii 1950 - 1965 cap. ter. de a intreţine vînatul era de 80 - 90 % se simţea efectul negativ al războiului în ceea ce priveşte numărul populaţiilor ,unde se observa o scădere . S-au schimbat proprietăţiile de la cel particular la cel de stat . S-au regenerat unele terenuri unde s-a început gospodărirea , în acei ani au fost patru pioneri cine au pus bazele gospodăriei şi ei au fost aceea care dacă au primit mînă liberă au ridicat fondul respectiv la nivel internaţional . În această perioadă agricultura încă era destul de primitivă . Între anii 1970 - 1980 cap. terenurilor de a intreţine vînatul era de 40 - 60 % dar în mai multe zone din ţară ajunge chiar sub 20 - 25 % . Observăm creşterea drastică a populaţiilor de vînat mare . Apariţia pagubelor ,căuzate de vînat în agricultură şi păduri . Se obsearvă degradarea vînatului mic şi scăderea numărului populaţiilor .Însă se observă progrese în agricultură . În anul 1970 printr-o Hotărîre de Guvern se stabileşte că fiecare Fond de Vînătoare este obligat să se gospodărească după regulile stabilite ,unde alimentarea obligatorie şi protecţia animalelor ocupă locul cel mai important . De remarcat faptul că Guvernul a fost dispus să discute problemele actuale . ,Care au fost sesizate de specialiştii acelor vremuri probabil din cauză că în conducere erau atunci acei vînători care au participat la vînătorile cunoscute din acele vremuri de toată lumea . Unde în acele vremuri în trei zile s-a stabilit un record Mondial la vînatul mic cînd s-a împuşcat peste 30000 de vînat mic fără să fie afectat populaţia de bază şi din cei împuşcaţi nu era piesă care să fi fost crescut în crescătorie . Locul se chema Totmegyer şi în zilele noastre este pe teritoriul Slovaciei .În acea vreme era proprietatea unor familii de conţi Maghiari . Atît era de popular în acele vremuri participarea la acele vînători încît de multe ori influenţa şi relaţiile unor regi şi preşedinţi era nevoie să primeşti invitaţia .La vînători au participat şi regi şi Maharadgia din India colorînd măreţia acelor vînători .
După anii 1970 s-a stabilit de specialişti că hrana produsă de natură ,pădurile , păşunile precum şi culturile agricole în totalitate nu produc o cantitate de masă consumabilă atît de mare încît să satisfacă în mod natural nevoile populaţiilor existente .Este logic din moment ce creşte numărul vînătorilor din România ,unde numărul lor a ajuns la aprox 70000 de vînători ,iar ei doresc să vîneze ,ce nu pot altfel decît prin creşterea numărului de populaţii ,să se mărească şi cantitatea şi calitatea hranei ptr. vînat . Luînd ex. unui Cerb cu cei 100 kg al lui cu care am făcut calculele mai înainte deci Unitatea de Cerb are nevoie de aproximativ de 10 kg de hrană consumată ptr. funcţionarea organismului în caz ideal cînd temp. este de 20 de grade celsius iar cerbul nu face altceva decît să se deplaseze pînă la locul de hrănit . În cazul cînd cantitatea de hrană este acelaşi şi Cerbul participă la boncănit ,sau este deranjat , sau apar efecte exterioare de orice fel ca paraziţii ,schimbări ale climei etc ,cantitatea de hrană nu va fi destulă nici pentru menţinerea temperaturi corpului şi Cerbul va fi nevoit să folosească resursele de grăsime depozitate anterior . Cu alte cuvinte : DACĂ PE FONDUL ADMINISTRAT PE 60 HA SÎNT MAI MULŢI DECÎT 1 U.C. OBLIGATORIU SE VA ALIMENTA ŞI PE TIMP DE VARĂ . Specialişti ptr. a ne uşura munca au făcut calcule ,au întocmit tabele , după care ne putem orienta . Au două tipuri de aşa zise formule prin care putem stabili necesitatea de hrană , prima ptr. Cerb ,cu unitatea de cerb amintită cu cei 100 kg masă vie ,iar a doua ptr. acele animale care sînt sub greutatea generală sub unitatea de cerb adică sub 100 kg . Ex. Lopătar , muflon , ţap , mistrţi . Nevoia de hrană calculată ptr. un cerb este de : Pentru celălalte animale :
- 2, 7 materie uscată - 2 , 7 mat . uscată
- 0 , 5 fibră - 0 , 5 kg fibră
- 1 , 0 kg amidon - 1 , 5 kg amidon
- 120 g proteină digestibilă - 300 g proteină digestibilă
- 10 g calciu - 15 g calciu
- 6 , 5 g fosfor - 10 g fosfor
- 5 , 0 mg carotină (vitamine ) - 5 mg vitamine
Doar să vă ajut munca vă dau două exemple să aveţi o bază de comparare că şi aşa v-am plictisit destul cu o grămadă de date şi formule ,cu toate că nu am descris toate ce am planificat . Deci 10 kg de secară sau 10 kg de porumb boabe ,sau 10kg de porumb silozat conţine cu aproximaţie acea cantitate de mater. uscată, fibră, amidon , proteine , fosfor , calciu şi vitamine care are nevoie o U:C: pe o zi !!!!!!!
Stimaţi colegi nu ştiu cît am fost de înţeles ,dar cred că cele scrise arată că nici acestă meserie nu este aşa de uşoară care se poate învăţa la două vînători şi de la unchiu, dacă vrei să o faci din inimă şi conştiinţă .Iar din pt. de vedere material poate fi o fîntînă fără fund că atît poţi investi în ea cît ai ,mai ales dacă nici nu te pricepi ca lumea .De aceea Stimate Gospodar ! Te voi ajuta să găseşti calea prin care vei ajunge să simţi satisfacţia după munca ta . Dacă ai un fond de cîteva mi de hectare cu pădure ,cu sursă naturală de apă de bună calitate ,pădurea cu producţie de fructe ,iar cam 2 %cîtă pădure ai la 100 m de ea ai culturi ptr. vînat ,semănat cu mazăre ,ovăz ptr. primăvară, iar din iulie ,discuit şi la începutul lui august semănat cu orz şi rapiţă ptr. boncănit şi ptr.iarnă , dacă pe fond ai o casă de vînătoare cu 2 - 3 camere ptr. musafiri şi prieteni ,cu sală de mese ptr. membri sau vînătorii străini ,dacă ai în curte un depozit ptr. 300 - 400 de saci de porumb ,100 de saci de ovăz , sau triticale, dacă ai siloză ptr. iarnă sau sfeclă furajeră , dacă în curte ai tractor ,maşină de teren, instalaţii agricole ,dacă ai 10 baloţi mari ptr. iarnă dacă ai sărări, şi hrănitori ,dacă alimentezi pe fond iar în pădure pe 400 - 500 ha ,dacă ai observatoare bune ,ai culturi ptr. fazani,te gospodăreşti cu dăunătorii cu păr şi pene , dacă ai scăldător ptr. mistreţi ,dacă ai un meseriaşi bine plătit şi de încredere ,dacă ai benzină , suficientă ptr. patrulări, dacă faci selecţiile bine ,ai o populaţie sănătoasă ,dacă foloseşti capcanele ptr ciori şi coţofene , dacă ai făcut toate astea şi ai scăpat şi de sfîrşitul lumi prognostizat pe 21 decembrie 2012 atunci nu-ţi rămîne altceva de făcut ,decît să te pui în fotoliul din piele din camera de zi cu piciorul sus ,cu o sticlă de ţuică de prune pe masă cu un vin de Recaş sau Huşi, cu o ţigară din Cuba aprinsă şi să aştepţi rezultatele munci tale . Îţi garantez că vei avea rezultate ,dar în max 3 ani .

Vă doresc toate cele bune , cu stimă vînătorească Janoş

[mialxx]

Jos palaria!

[crishunter]

Multumesc de raspuns , este o varianta f simplificata a unui subiect f f complex dar din pacate pe fondurile pe unde vanez nu se vede nici un aspect din ceea ce ai descris mai sus . Problemele sunt multe si tin si de cine are terenul in proprietate si de cine il cultiva si de felul cum colaboreaza asociatiile de vinatori cu agricultorii si mai ales de lipsa banilor ca pana la urma cu bani faci totul. De asta am intrebat initial de valoarea cotizatiilor si daca sunt suficienti banii adunati din cotizatii pt o asociatie ca sa-si gospodareasca corect si eficient fondul sau fondurile . Daca nu sunt suficienti de unde se descurca , vand vanat si acopera diferenta sau mai atrag bani pe altae cai , gen sponsorizari sau din alte surse ? Nu am nici un fond de vanatoare in administrare , eram doar curios ca simplu vanator cum reusesc altii sa se gospodareasca pe niste terenuri care initial nu aveau nici pe departe potentialul terenurilor de la noi din tara si sa obtina rezultate uneori incredibile . Si dupa cum se vede ,reusesc foarte bine .
Stima

[Hroby]

Toti au crezut ca o sa obtina bani fara sa faca nimic. Vis-a-vis de agricultura intensiva, permiteti-mi sa va aduc amin ca inclusiv terenul din jurul stalpilor era cultivat (sapat manual, etc.), braconaj exista si pe vremea aceea, dar controlul rapitoarelor era foarte strict. E drept ca nu te poti astepta sa ai un fond foarte bun de iepuri si sa nu apara vulpea, dar, in principiu, totul tine de organizare, de gospodarire, practic de managementul fondului. Nu poti spera niciodata ca vei prinde iepuri cu plasa, pe acelasi fond si in aceleasi tarlale, la acelasi nivel, vreme de x ani, fara sa afectezi populatia. La asta adaugati si replici ale ”managerilor” de genul: ”la noi, fie iarna cat de grea, vanatul nu mananca din hranitoare”. Din punctul meu de vedere, conditiile de la noi din tara, indiferent de zona, sunt mai bune ca in alte parti ale Europei. Pentru mine nu exista fonduri proaste, exista numai un prost management.
Vis-a-vis de tarife acestea nu sunt mentionate aici la adevarata lor valoare. Daca imi aduc bine aminte, am platit 100 de lei ziua + 50 de lei iepurele (la picior), intr-un fond in care se simtea acut nevoia unei maini de gospodar.
Imi pare foarte rau ca intru atat de rar pe acest forum, din motive obiective (servici, deplasari, lipsa internetului, etc.), si imi pare si mai rau ca o sa va raportati la tarifele transmise de colegul din Ungaria(pe care il consider chiar prieten, daca imi permiteti), dar vedeti ce ar insemna o vanatoare la caprior in Germania, Ce sa mai spun ca un sejur in Africa, in aceste conditii, ar fi mult prea ieftin (pentru un pachet asic).
Toti s-au asteptat sa faca bani din vanatoarea cu straini, fara sa stie ce inseamna aceasta. Nu poti sa iei un fond azi si maine sa te gandesti ca vei scoate banii cu strainii. Necesita munca si investitii. Am avut posibilitatea sa iau un fond mediu, un fond pe care se face ceva ciocarlie, dar ar fi fost doar un moft. Un fond extenuat de plase, un fond pe care il pazim in continuare, si pe care aparitia a 10 familii de potarnichi in urma cu doi ani ne-a facut sa impunem, avand aceasta posibilitate, interzicerea vanatorii la aceasta specie. Este foarte clar ca o asociatie cu un singur fond nu poate face vanatoare cu strainii. E lesne de inteles de ce.
Raman in continuare la parerea mea, care ma bucur ca a fost impartasita si de FVR, cum ca ar trebui perceputa o taxa de vanatoare, pt fiecare vanator, in jurul a 50 de euro/an, taxa care sa mearga catre fondul de mediu. Din acest fond, ministerul sa aloce bani pentru populari, cercetari si control strict al evaluarii; iar vanatorul, sa poata fi membrul unei asociatii, in primul rand in masura care si-o doreste, iar in al doilea rand, prin faptul ca plateste o cotizatie, sa beneficieze de niste drepturi (tarife reduse sau absenta lor). Am ajuns, la ora actuală, să plătim cotizații pentru a asigura salariul directorului, a lui Mimi secretara, s.a.m.d. Sa nu va suparat, dar nu este normal ca noisa platim 12l/% consumul jeep-ului de la asociatie care plimba diretorul in oras, si pe Mimi, si pe altii, etc. Apropos, Mimi a fost doar un nume ce mi-a venit in minte acum- orice asemanare cu persoane reale e pur intamplatoare. In plus e penibila si releva realitatea generala.
Asumandu-mi toata raspunderea pentru cele inscrise,
Cu stima,
Un simplu vanator

[soimu`]

stimate administratore
eu cred ca cele scrise merita un topic seprat
Nu de alta, dar cele scrise de coleg si AJVPS nu au ABSOLUT nimic in comun
In plus, valoarea informatiilor oferite duce in ridicol discutia despre AJVPS, care este doar o discutie sterila fata de ce "Biblie" avem aici.
Daca imi permite colegul, as dori sa listez cele scrise de el si sa le duc si la un prieten foarte bun care este paznic de vanatoare, poate stie si el, dar cu sigurnata nu atat de stiitific si argumentat.
Multumesc pentru cele scrise colegul ferenczi444.
Despre taxa care merge la mediu... cred ca ar fi o mare gresala sa se discute despre asa ceva...nu de alta, dar stim cu totii cat de competent este statul cand administreaza banii. Eu zic ca, secretul este in o buna conducere, responsabila si pasionata. Unde nu e asa... degeaba ar fi in asociatie 100 vanatori care ar plati 5000 euro la stat (plus la asociatie alti 50.000), tot nu se va face nimic, iar banii care s-ar intoarce de la mediu (probabil mult mai putini decat s-au platit), conducerea tot nu ar face nimic bun cu ei, principala grija a lor ar fi "cum sa ii justifice" si nu "cum sa ii folosim mai bine".
Care este o asociatie cu o persoana (cel putin) cu interes si pasiune pentru vanat si vanatoare, se va gospodari foarte bine cu ce are si cati bani are.
Iar daca are proiecte si doreste sa faca mai mult, ar putea sa ceara mai multi bani de la membrii in mod direct, nu sa fie obligati membrii sa plateasca o taxa fixa care sa mearga "la stat". Cred ca majoritatea mebrilor ar fi chiar incantati daca li se cere o suma in plus pentru un proiect important si de viitor pentru intreaga grupa, SI SA VADA PROIECTUL FINALIZAT SI CU REZULTATE REALE.
Iar asta tine de o buna gospodarire interna, nu de obligatia de la stat.
Pe unul din fondurile unde anul trecut pe vreme asta erau peste 200 de capre otravite, administratorul de fond a facut populari cu capre la finele anului trecut. Intrucat otravirea a fost facuta de un mare latifundiar de teren...sa nu ii mai manance din culturi, ce credeti ca sa intamplat dupa populare, s-au ridicat statui de catre cei de la mediu? Nu, au venit in control cei de la mesiu si de la DSPSV sa il amendeze... noroc ca omul sa informat si avea toate actele (inclusiv analize genetice), cand spun toate, spun ca avea si ce nu stiua "controlorii" ca trebuie sa aibe. Iar latifundiarul, a declarat ca "iarasi este invazie de capre, si ca a organizat echipe mixte de oameni si caini sa speri vanatul"... si "statul" iar nu a facut nimic.
Deci...de la stat te astepti sa ai sprijin pe banii tai? Eu nu am asemenea sperante.
parerea mea

[raresr]

foarte interesant subiectul. colegul din ungaria are foarte mare dreptate si este bine documentat, dar si colegul de la noi are dreptate cu ceea ce se intampla si ar fi unul dintre motivele care totul merge prost.

[ferenczi444]

Stimaţi Colegi !

În secolul 21 ,în lumea compiuterelor ,cît este de uşor să fi participant direct la forumuri ,unde poţi chiar să scri articole ,să - ţi prezinţi opiniile ,să accepţi critici ,sau chiar să deduci nişte concluzi ,care ajută la rezolvarea unor probleme ,sau pur şi simplu î - ţi dezvolţi cultura generală . Dar ce rost au toate astea dacă nu foloseşte la nimic. Stimaţi Colegi vouă AGVPS ul v-a furat trecutul ,prezentul şi vor să vă fure şi ultima speranţă ,viitorul . Toate astea cu nesimţirea care au adus din cei 21 ani lumină şi la care nu vor să renunţe nici acum . Nu doresc să jignesc ,cel puţin nu am vrut ,dar acestă pasivitate ce întîlnim în ultimi 23 de ani echivalează cu cei 21 ani lumină din regimul trecut . Intenţionat creaţi acest ulcer ce reprezentaţi şi staţi în drumul progresului fără să vă gîndiţi ce pagube creaţi Statului şi ce posibilităţi furaţi de la copii voştri prin nepriceperea şi aroganţa învăţată de cel mai mare vînător . Iar voi Stimaţi Colegi ,cei care sînteţi aproape de vîrsta mea şi aveţi conştiinţa curată şi mai aveţi în voi conduită creştină ,vă rog să vă treziţi ,cum v-aţi trezit atunci în 1989 şi ridicaţi vocea ptr drepturile ce aveţi ,votaţi ,semnaţi şi dacă trebe luptaţi ptr. că vînătoarea este deodată cu omul ,cu libertatea şi cu dragostea ptr. natură . Să nu uite nimeni că omul vînează de 10 000 de ani iar Protecţia mediului şi a naturi este din 1970 . Şi să nu uite nimeni că dacă nu sînt vînători şi nu va fi vînat ,nu este nevoie nici de AGVPS. Să nu uitaţi , că sînteţi aproximativ 70 000 de vînători . Şi să nu uitaţi că acei Români ,ambiţioşi care doreau progres ,care doreau să facă ceva folositor şi bun erau tot aşa batjocoriţi şi respinşi de conducerile acelor vremuri . Cine s-a născut acolo ,acolo vrea să moară . Acum trăiesc în alte ţări unde sînt recunoscuţi ,apreciaţi şi aşteaptă să-i chemaţi .Ei , dacă nu la prima dar la a doua chemare vor veni . Sînt învăţaţi ,cu diplome, vorbitori de limbi străine şi dornici să facă ceva în ţară .Ei î-şi vor alege colegi pe bază de cunoştinţe şi nu relaţi familiare . Ei ştiu de management şi din meserie totul ,nu trebe să se gîndească 23 de ani .Ei sînt meseriaşi în adevăratul sens al cuvîntului . Dacă doriţi voi da şi nume . Măcar odată în viaţa să aplicaţi proverbul Omul deştept învaţă din prostia altuia ..............

Cu Stimă V. Janoş

[tomi]

Janos,tu gandesti concret,la obiect, la tinta si ai energie in gandire de om tanar. Daca am fi mai multi sa iubim si respectam tara si neamul ca tine, ar fi sigur mai bine si la noi.Asta tine de nobletea in atitudine pe care ti-o cunosc.
Stiu ca ai gandit asa si inainte de a pleca in Ungaria, insa eu inteleg clar ca experienta pe care ai castigat-o acolo ti-a adus in plus inca mult pragmatism, gandire practica si eficienta. Ungaria este departe de noi, dar oarecum startul l-am luat impreuna acum vreo 20 de ani. Noi insa am ramas in urma, asta cred ca tine mult de religie si de respectul fata de ceilalti.
Aici, acum, nu se prea respecta profesionalismul, pregatirea prin scoala, ba chiar s-a ajuns la dispret fata de invatatura.Asta-i boala sigura. Dar bolile se trateaza. Vad cu bucurie ca fiica-mea invata pe rupte, ea si colegii ei din clasa cincea. Asa invatam si noi - poate ca o sa depasim criza morala prin care trecem de multi ani.
Ai mare dreptate ca, spre exemplu, pe un fond de vanatoare de 12000 ha fara specialist nu se poate face management. Oamenii insa sunt complicati si uneori incurcati in gandire, asa se face ca acest adevar simplu nu este inca bine bagat la cap. Nu se poate pilota avionul fara pilot bine pregatit.
Sper ca odata sa ma inviti pe un fond de vanatoare de munte, aici la noi, sa vad cum se poate face vanatoare frumoasa.
Sa stii ca aici multe lucruri se schimba acum in vanatoare in bine, asa ca poate nu va dura prea mult pana voi veni in vizita pe fondul administrat de tine.
Te salut prieteneste. Voicu

[ferenczi444]

Stimate Tomi !
Poate nu sînt un vorbitor perfect al limbi române ,dar sînt un cunoscător al unor tradiţi şi oameni deosebiţi , fapt care mă îndeamnă să particip la forumuri din România şi nu în Ungaria la discuţi care î-mi sînt dragi . Este o bucurie să comunic cu tine ,cu Francisc Castiov şi mulţi alţi care sînt interesaţi de acelaşi teme ca şi noi . Nu mai ţin minte dacă am mulţumit că ai corectat cartea sau nu ,dar o fac acum şi sper să mă pot revanşa cîndva . Cu privire la cele scrise de colegi mai sus : Doamne Fereşte să acordaţi Mediului sume din cotizaţi . Mediul sume enorme ridică lună de lună de la stat şi în afară de birouri luxoase , maşini de teren ,directori şi agenţi nu au nimic ,dar sumele dispar fără să ajungă unde trebe . Caz concret : Am lucrat în România la o asociaţie . Am cerut de la Mediu autorizaţie ptr. a împuşca Urşi . Aveam aprox. 40 de buc pe teren . Am avut acte prin care se dovedea că pe teren ,în animale şi culturile oamenilor s-au cauzat pierderi considerabile . Actele se cunoşteau şi la B. A sosit agentul la faţa locului unde am arătat urmele în noroi şi pe poze .Agentul dorea să iasă în teren . Paznicul l-a însoţit . După care ptr. întocmirea actelor , ne am aşezat la msă într-o cîrciumă foarte amenajată şi curată ,ptr. nefumători . Am întrebat agentul ,de şansele obţineri unor autorizaţi şi dacă personal are ceva influenţă să decurgă lucrurile normal şi legal ? Răspunsul agentului a fost ,că am avea mai multe şanse dacă am avea bîrloage ptr. urşi să dovedim că iernesc la noi . Am început să urlu şi am promis că voi face la anul din cărămidă să primim autorizaţie , după care am ieşit din încăpere. Menţionez localitatea era la 450 altitudine ,unde din cauza mediului au apărut urşi acum 20 de ani ,că s-au înmulţit în asemenea hal că pun în pericol vieţi omeneşti şi animalele gospodarilor că nu sînt în stare nici să evalueze populaţiile ,dar nici nu vor să elibereze autorizaţi doar ptr. şpagă . Agentul ori nu era de meserie ori era pus de careva rudă cu convingerea că nu pote strica nimic . Cînd începea sezonul de vînătoare ,bineinţeles că nu am primit aprobare . Fondul vecin care nu avea nici acte şi nici bîrloage ca şi noi a primit ptr. cei 2000 EU autorizaţie ptr. a împuşca trei Urşi . Dacă doar 5-10 % din sumele ce primeşte mediul ar primi fondurile private ptr. dezvoltare în doi ani a-ţi fi cea mai frecventată zonă de vînătoare şi agrement din Europa . Cum nu aveţi aceste fonduri ,veţi fi nevoiţi să investiţi din propriile fonduri . Aici iar pot să vă spun că sînt posibilităţi ,prin care puteţi reduce considerabil cheltuielile şi am mai scris despre acest lucru ,dar vă rog să mă iertaţi că nu descriu tot demersul ,că face parte integrantă dintr-un proiect scris de mine care nu doresc să ajungă în mîini care nu o merită .
Vă doresc toate cele bune ,cu stimă vînătorească Janoş

[tomi]

Daca vrei, corectam gramatical si planul acela de management, cand crezi ca trebuie.

[ferenczi444]

Stimate Tomi !

Eşti foarte amabil dar materialul respectiv este în limba maghiară . însă intenţionez să scriu o carte despre Ţarcul de Mistreţi (dacă m-am exprimat bine ) unde voi apela la bunăvoinţa ta . Cred că e coptă relaţia în aşa fel că e nevoie să se consume nişte pălinkă .
Cu stimă vînătorească Janoş

[tomi]

Obligatoriu palinka,dau si eu, mai avem clienti la Arad si la Deva (Sorin si Horia) si cand vine Francisc Castiov ti-l prezint, daca nu-l cunosti personal, dar lui nu-i dam palinka pentru ca i se face greata daca bea din ea mai mult de 2 litri.

[Alin3006]

Obligatoriu palinka,dau si eu, mai avem clienti la Arad si la Deva (Sorin si Horia) si cand vine Francisc Castiov ti-l prezint, daca nu-l cunosti personal, dar lui nu-i dam palinka pentru ca i se face greata daca bea din ea mai mult de 2 litri.

Mi-ar face placere sa particip, desi de la cantitatea aia de palinca as intra in coma!

Lasand gluma la o parte, imi scot din nou palaria in fata lui Janos si promit ca-mi fac timp sa selectez un articol din ce a scris el. Soimu are dreptate, asocierea acelui material cu AGVPS e cel putin nepotrivita, eu recunosc sincer ca am ramas cu gura cascata cand l-am citit! Sper sa pot fi si eu la inaltimea sursei si sa desprind ce trebuie ca sa iasa ceea ce eu consider un material demn de prima pagina!

Janos, multumim frumos!

[ferenczi444]

Stimaţi Colegi !
Recunosc, fără ruşine că răspunsurile date de voi au atins nişte coarde foarte sensibile . Mulţumesc foarte frumos ptr. cuvintele de laudă şi de increderea acordată . Am arătat soţiei şi am fost amîndoi mişcaţi de omenia ce am simţit în spatele cuvintelor scrise . Toată Stima , Stimaţi Colegi !
Ce nu am înţeles sută la sută este că : Am primit aceste cuvinte de laudă ptr. materialul de specialitate scris ce se referă la importanţa alimentări vînatului ,sau ptr. celelalte articole şi păreri ? Dacă se referă la mat. de specialitate şi vă place vă , recomand să citiţi şi celelalte cum sînt :
- Îmbunătăţirea habitatului pe fondul de vînătoare
- Agricultura intensivă şi vînatul
- Vînătoarea de Ţapi cu chemător
- Management Cinegetic
- Ghidul Vînătorului
- Metodele de vînătoare în Ungaria
- Compoziţia şi funcţionarea Asociaţiilor de Vînătoare din Ungaria
Cu siguranţă veţi găsi şi lucruri interesante . Dacă doriţi să discutăm despre ceva anume întrebaţi ,vă stau la dispoziţie . Cum eram supărat pe acest Forum ,am postat pe setterpointer.ro aceste articole .

Cu Stimă Vînătorească Janoş

[Ursus2006]

Stimaţi Colegi !

. Cum eram supărat pe acest Forum ,am postat pe setterpointer.ro aceste articole .

Cu Stimă Vînătorească Janoş

Janos, jo egeszseget es Boldog Szuletesnapot!

Inteleg ca acuma te-ai suparat pe setterpointer ?? Nu poti sa te superi pe Forum, doar pe membri forumului. Sau, ma rog, pe serifi sau ajutorii de serifi.

[tomi]

Lasa mai Horica, nu-l mai bate la cap pe Janos ca poate nu intelege toate subtilitatile tale si se supara pe noi.
In concluzie palinka repede, toti.
Va salut prieteni.

[ferenczi444]

Stimaţi colegi !
Da aveţi dreptate ,nu pe Forum m-am supărat ci pe cîţiva colegi care au făcut mişto . Nu sînt deloc nici certat şi nici supărat pe Forumul setterpointer ,chiar pot afirma că sînt în relaţii foarte bune cu ei . Am avut ocazia să cunosc nişte bărbaţi deosebiţi între ei . Dar nici pe voi nu sînt supărat datorită faptului că aţi făcut acele intervenţi prin care oameni ştiu unde le este locul ce apreciez f. mult . Şi nu este frumos să folosiţi toată gama de cuvinte intortocheate al limbi Române ,ca să nu mai ştiu dacă e glumă sau nu ce î-mi scrieţi .astfel să pot intra în vorbă ,să prind firul , va trebui să consum ceva pălinkă bineinţeles că voi daţi .

Cu Stimă vînătorească Janoş

[Cristi]

Total off, dar nu ma pot abtine sa aduc putina savoare istorica ,din pacate nu am gasit tot articolul... (Nu luati de bune cele scrise acolo, alte timpuri, alte naravuri! )



Si o vanatoare la Valea Rosie(Mitreni) -1940


Vanatoare-3 ianuarie 1937

[tomi]

Ce mari personalitati erau in redactia revistei - Nedici, Ionel Pop, Bratescu Voinesti, col. Rosetti Balanescu, I.C. Bratianu - omeni care au facut istoria.
Ia sa vedem cine sunt in redactia revistelor noastre?

Iara noi, noi epigonii...

[Sly_Fox]

Iata ca AGVPS-ul da si raspunsuri pozitive, in interesul vanatorilor. Nerusinatii de la protectia animalelor vor sanctionarea vanatorilor care impusca cainii salbaticiti gasiti in terenurile de vanatoare.
Raspunsul AGVPS la scrisoarea Federatiei pentru Protectia Animalelor o gasiti aici:
http://agvps.ro/docs/domnule%20pres..pdf

[scirocco]

Pe gustul meu, raspunsul domnului tehnician,totul spus la obiect si pertinent.Din pacate raspunsul trebuia "strigat",de insusi directorul A.G.V.P.S,in ale carui atributiuni, intra aceasta ocupatie:aceea de a reprezenta vanatorii din Romania. Este totusi imbucurator ca oameni din conducerea asociatiei,pun la punct babele isterizate si ecologistii de carton,care formeaza atat de pompoasa :" Federatia pentru Protectia Animalelor".

[OVI762]

Bravos si la mai multe!

[madalin122582]

Chiar bun raspunsul

[OVI762]

Acum mi-a picat fisa-mortaciunii aleia de paula iacob i s-a facut rau de au luat-o cu salvarea cand a citit raspunsul dat de colegul nostru Scuze de off topic dar nu m-am putut abtine.Cand vad toate japitele si toti frustratii onanisti ca se aduna sa il pupe in cur pe cutu hoinar mai ca le-as trimite niste poze la adresa aia de mail a lor ,ca incet,incet ba un puseu de tensiune,ba un atac de cord,mai scapam dracu' de curvele astea virgine.

[Sly_Fox]

Intradevar raspunsul treabuia dat de catre Selaru, insa este binevenit si din partea domnului tehnician Adelin Albisoru.
Sunt aproape sigur ca seful AGVPS-ului va avea grija ca raspunsul sa ajunga in paginile revistei VPR, insa sunt curios daca va si mentiona cine a dat de fapt acest raspuns.

[Corco]

Trecand peste crasa necunoastere a fenomenului de care da dovada aceasta asa-zisa Federatie, care se predinde a proteja animalele (si deci nu numai cainii), nu inteleg ce solicitau ei de fapt in scrisoarea lor? Pai daca legea iti permite sa impusti cainii hoinari si salbaticiti, in chiar articolele mentionate de ei, ce sanctiuni ar fi vrut dumnealor sa se aplice?

Ma enervasem citind pe site-ul lor replica la raspunsul AGVPS, replica plina de aberatii, dar m-a bufnit rasul cand am citit la ei pe site un alt articol in care se intrebau daca Tiriac "s-a apucat de vanatoare datorita esecurilor din dragoste". Sugereaza mai departe ca "Ura acumulată dealungul anilor s-a revărsat asupra oamenilor şi animalelor. O ură care nu va înceta curând"

Raspunsul tehnicianului AGVPS, pe care ei il comenteaza in articol (http://fpam.ro/2013/01/31/actiune-cu-recul/ ) mi se pare mai mult decat potrivit.

[Sly_Fox]

Astia de la protectia animalelor sunt tampiti fara indoiala, si fac din activitatea lor o metoda de a mai ingrosa niscaiva portofele, prin diferite metode paguboase pentru vanatori si societate.
Spun ca in unele tari s-a reusit stoparea vanatorii si impunerea unor legi care sa protejeze cu adevarat animalele. Care tari fanfaronilor, ca nu stiu sa fie vreo tara civilizata in care vanatoarea sa fie interzisa, ba mai mult aceasta activitate nobila este intens promovata si respectata. Si colac peste pupaza nici nu gasim in terenurile de vanatoare, pe trotuarele metropolelor, jarle de caini care sa faca praf fauna locala , sau sa ne apuce de picioare cand mergem pe strada.
Domnul tehnician de la AGVPS v-a dat un raspuns prea bland si cu mult calm haimanalelor, pentru aroganta voastra meritati sa fiti huiduiti, ba chiar ironizati.
Pai cum vreti voi lichelelor sa protejati animalele, sustragand fondurile alocate pentru hranirea acestora si eliberandu-i hamesiti in mijlocul fondurilor cinegetice? Huoooooooo.
In plus ne ia in chip de ras si pe noi vanatorii. Citez:''Cât priveşte afirmaţia dumneavoastră privind faptul că vânătorii “încearcă să protejeje fauna sălbatică şi mediul” este, pe de o parte, de RÂS''
De RAS sunteti voi, pentru ca spre deosebire de vanatori, care se implica real in protejarea si conservarea faunei cinegetice, deci o parte importanta din totalitatea animalelor si pasarilor de pe teritoriul Romaniei, voi nu ridicati un deget, stiti doar sa aruncati cu noroi si sa denigrati. Haimanalelor.

In concluzie FPAM=Federatia Pentru Amagirea Maselor.

[aghiuta]

Eu am postat un comentariu la "reculul" postat de FPAM.
Nu cred ca va apuca sa treaca de moderare si de aceea il postez si aici.
Am citit interpelarea facuta de FPAM si sunt cateva aspecte la care vreau sa ma refer.
Vad ca una din semnaturi apartine doamnei Paula Iacob,respectabil om de legi,care se pare ca face rabat la profesia domniei sale punand intrebari juridice,dansa fiind cea mai in masura sa dea raspunsuri.Avand in vedere ca dansa este si “prim vicepresedinte departament juridic” al FPAM inteleg de ce doamna Iacob nu mai stie legile tarii,intreband despe ele o asociatie vanatoreasca.
In acest “recul” se doreste un raspuns scurt si la obiect.
Redau aici continutul articolelor din legea vanatorii,invocate de doamna Iacob:
Art. 19. – (1) În scopul conservării biodiversităţii, regimul juridic al vânării mamiferelor şi păsărilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de prezenta lege
(3) Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari găsiţi pe suprafeţele fondurilor cinegetice se împuşcă fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri, iar fapta nu constituie infracţiune.
(4) Pisicile şi câinii care sunt în situaţia prevăzută la alin. (3) se împuşcă de către personalul de specialitate al gestionarului fondului cinegetic sau de vânători, cu ocazia acţiunilor organizate în acest scop, la care participă şi personal de specialitate al gestionarului sau cu ocazia vânătorilor organizate.
Pe langa aceste prevederi legale(doamna Iacob ar trebui sa stie ca unde-i lege nu-i tocmeala),aceasta chestiune a pisicilor si a cainilor salbaticiti,mai este legiferata si de Ordinul 353/2008 privind reglementarea vanatorii,care la art.17 (1) si (2) spune:
Art. 17
(1)Pisicile si câinii salbaticiti sau hoinari se pot împusca fara autorizatie de vânatoare de catre personalul cu atributii de paza si ocrotire a vânatului de pe fondul de vânatoare respectiv ori de personalul tehnic de specialitate împuternicit al gestionarului fondurilor de vânatoare, în baza atributiilor de serviciu.
(2)Pisicile si câinii salbaticiti sau hoinari se pot împusca de catre vânatori cu ocazia actiunilor de vânatoare organizate la diferite specii de fauna de interes cinegetic.
Doamna Iacob intreaba o asociatie de vanatoare daca nu cumva se poate incalca legea si cate sanctiuni s-au dat pentru cei care au respectat-o.
Interesanta viziune.
Este adevarat ca doamna Iacob,in numele FPAM,face trimitere si la legea 205/2004,uitand sa precizeze pentru cititori ca inca de la inceputul acestei legi,se spune expres cui se adreseaza legea si cui nu.
Pentru o buna informare postez si acest paragraf de lege:
Legea nr 205/2004 privind protectia animalelor
Art. 1
(2) Gestionarea populatiei canine fara stapan de pe teritoriul Romaniei se reglementeaza prin lege speciala.
Si asa am ajuns sa pun punctul pe “i”.
Legea invocata de domnia sa in contrapondere legii 207 si a ordinului 353 NU SE REFERA LA ANIMALELE FARA STAPAN de pe teritoriul Romaniei.
Alte comentarii nu mai doresc sa fac,pentru ca sunt iubitor de animale(am doi caini si o pisica)si ma doare sa vad cum o asociatie pentru protectia lor se risipeste in atacuri aiuristice si nelegitime in loc sa se dedice ingrijirii si ocortirii animalelor,asa cum de altfel scrie si in statutul federatiei.
P.S.
Federatia ar fi facut un lucru MULT MAI UTIL daca ar fi insistat in Parlament ca acea lege speciala,pentru cainii fara stapan, sa fie si publicata in MO.

[tehărău]

Ieri am postat la "Presa" un link catre o propunere legislativa referitoare la daunatori. Se pare ca mistretul va fi impuscat tot anul, considerat "daunator". Implicatiile vor fi importante. Consider ca declinul populatiei de mistreti va fi dramatic. Romanul vrea carne, strainul vrea trofeu. La culturi e simplu sa selectezi si sa impusti ce-ti place. Daca se impusca scroafa, purceii vor fi prada sacalilor si cainilor (apropos: aseara, de la Slobozia la Urziceni am vazut trei sacali - in locuri diferite - pe marginea strazii si numai o vulpe).
Am trimis link-ul si pe adresa AGVPS. Consider ca daca vrei ceva, trebuie sa te implici si apoi sa ceri explicatii. Am mai trimis link-ul si altei persoane impicate in subiect dar nu am inca confirmarea primirii si nici a intentiei de colaborare.
AGVPS-ul a raspuns la interval de cateva ore, cu ceva documente. (Nu detaliez pentru a nu incepe iar discutiile aiurea). Pentru ca nu am timp sa le comentez, va las sa le studiati singuri.
Poate pune un coleg link-ul cu scanarile si la "Vanatorul alege". Daca tot nu identificam reprezentanti, macar sa-i stim pe cei ce nu ne fac cinste.