Acum ca am trecut de partea teoretica si am trecut in revista echipamentele si operatiile necesare, sa …incepem sa incarcam. In procesul de incarcare o sa facem o serie de masuratori, decizii, etc. care se uita daca nu se noteaza. Asadar notati toate lucruile importante si mentineti uncaiet de notite cu toata istoria de incarcare.
In mare re-incarea are urmatoarele parti importante:
- Prelucrarea tuburilor
- Incarcarea cu pulbere si asezare proiectilelor
- Testarea
O sa descriu mai jos o re-incarcare pentru 308 Winchester in arma mea de vinatoare - Savage 10FP (Fig 1). Aceasta arma a fost re-construita de citeva ori si nu mai este/arata ca si din fabrica. Notabil pentru procesul incarcarii este ca am redus lungimea camerei cartusului (pentru a cistiga precizie), si nu mai este asa cum a venit de la Savage (acum este mai lunga cu doar 0.002 inch peste minim).
Fig1. Savage 10FP in 308 Winchester - modificata
In procesul de re-incarcare o sa vorbesc si, despre componentele necesare, adica:
- Tuburi - diferente, aleger si selectie
- Pulberi - putina descriere, tipuri, alegere
- Capse
- Proiectile - tipuri, alegere si selectie
Inainte de a incepe incarcarea trebuie sa ne stabilim strategia pe care vrem sa o adoptam. Adica, incarcarea, ca orice in viata, e un compromis si treuie sa ne decidem ce e important si mai putin important pentru ce dorim sa facem. Pentru mine factorii importanti sint urmatorii:
- Incarc pentru vinatoarea de precizie si distanta. Asta nu inseamna ca trag doar la distanta (caprele nu prea stiu factorii asta si apar unde vor ele), dar este unul din factorii importanti in alegeri de componente si operatii.
- Incarcarea unui relativ redus de cartuse pe sarja (60-160)
- Precizia este mai importanta decit viteza
- Siguranta si rezistenta la temperatura sint mai importante deceit viteza
- Precizia la care ma opresc este in jur de 0.5 MOA (pentru arma cu bolt). Nu incarc pentru precizie de benchrest, dar pentru orice aplicatie vinatoreasca (sau tactica cum e la moda la unii) 0.5MOA este suficient. Precizez ca 0.5 MOA nu inseamna cel mai bun grup din multe ci o distributie constanta a grupurilor la 0.5 MOA. Mai clar, cel 90% din grupuir 0.5MOA si restul de 10% nu departe. Asta insemna ca cel mai probabil cele 10% in mare parte sint erori de tragator sau alti factori.
- Vinatul principal pentru mine sint caprele (“white tail” - coada alba), un vinat nu foarte rezistent la foc care aici poate ajunge pina pe la 80-90 kg.
Pentru vinatoare re-incarcarea are cel putin 2 Cicli:
- Ciclul 1 - Gasirea retetei potrivite:
- Reincarcarea propriu-zisa:
- Prelucrarea tuburilor
- Incarcarea cu pulbere si asezarea proiectilului
- Testarea si decizia finala
- Ciclul 2- Producerea munitie finale:
- Re-incarcarea la reteta finala (adica toate operatiile de Re-incarre din Ciclul 1) si testare finala de control (citeva grupuri de confirmare) - De notat ca munitia finala se obtine in al doilea Ciclu, adica tuburile sint la 3-a utilizare (daca s-a inceput cu tuburi recuperate din munitia de magazin)
In cazul in care in Ciclul 1 nu gasim reteta potrivita, atunci sint necesare cicluri suplimentare in care se schimba unele componente (de obicei pulberea, dar se poate schimba proiectilul, etc.) De asemenea daca vrem sa imbunatatim precizia din Ciclul 1 (mai bine de 0.5 MOA), un Ciclu aditional este necesar in care adaugam unele operati (subtierea gitului tubului), sau modificam anumite dimensiuni (asezare glontului la alta lungime, re-dimensionarea tubului, etc.). Din experienta mea 0.5 MOA intr-o arma bolt decenta se poate obtine dintr-un ciclu de incarcare. De asemenea tot din experienta pot sa spun ca intr-un ciclu se poate duce o arma de la 1 MOA la 0.5 MOA, dar de la 0.5 MOA la 0.3 MOA este mult mai dificil si necesita de obicei mai multi Cicli.
Prelucrarea tuburilor
Acesta este prima etapa in procesul de incarcare. In aceata etapa:
- Alegem tuburile si le selectionam pe cele bune
- Executam operatiile de prelucrare:
- De-capsare tuburi
- Curatare buzunar capsa
- Alezare buzunar capsa
- Re-dimensionare tub
- Ajustare dimensiune totala tub (alezare git tub) - Este important ca aceasta operatie sa se face dupa re-dimensionare
- Eliminare bavuri git tub
- Alezare/curatare canal flacara de initiere capsa - Este important sa fac aceasta operatie dup alezarea dimensiunii totale a tubului.
- (Optional pentru vinatoare) Alezare peretilor gitului tubului.
- Curatare git tub pe interior
- Capsarea tuburilor
Alegerea tuburilor
Exista doua strategii pentru alegere tuburilor, tuburi noi sau tuburi recuperate (din cartusele trase).
Tuburile noi:
- Poti alege ce tuburi vrei, bazat pe calitate, “revew-urile” si istoria personala
- Sint mai ieftine decit sa cumperi acelasi numar de cartuse si sa recuperezi tuburile deci fac sens pentru un volum mai mare de incarcare
- E posibil sa cistigi un ciclu de incarcare daca nu tii asa mult la precizie, sau deja ai o reteta testata pe tuburile de aceeasi marca si aceeasi sarja de productie.
- Nu sint “formate prin foc” in arma ta, deci initial au o dimensiune necunoscuta. Acest lucru poate sa fie sau nu important depinde de strategia de incarcare. Daca re-dimensionezi la dimensiunea standard minima (ca si munitia comerciala) nu conteza. Daca insa vrei sa re-dimenionezi pentru un joc minim in arma proprie atunci conteaza si va trebui un ciclu de tragere si formare prin foc
Tuburile recuperate:
- Sint deja formate prin foc, deci dimensiunea lor este deja caracteristica armei proprii
- Sint deja testate ca si precizie, adica daca ai cartuse de la diferiti producatori cam sti cum trafe fiecare set de cartuse si poti deja incepe cu tuburile din cartusele care au dat cele mai bune rezultate in arma proprie.
Nu o sa petrec timp pe operatiile pentru tuburile noi pe motivul ca nu consider ca au vreun avantaj pentru incarcarea in numar relativ mic de cartuse, dimpotriva consider ca sint un dezavantaj.
Eu aleg sa incarc tuburile recuperate .
Un comentariu aditional, mai putin aparent, referitor la tuburi. Tuburile desi in exterior au dimensiuni standardizate, in ce priveste capacitatea interioara, grosimea peretilor interiori, elasticitatea materialelor, etc., nu sint standardizate. Prin urmare intre producatori acesti parametri variaza. Putem avea tuburi care dimensional in exterior sint identice, insa, capacitate interna (volumul) si grosimea peretilor Corpului tubului sint diferite intre diferiti producatori. Dcaca volumul intern este diferit, aceeasi cantitate de pulbere va genera presiune diferita in tub, si rezultind viteze ale proiectillului diferite. Aditional, daca grosimea peretilor gitului este diferita, tensiunea de stringere a proiectilui este diferita, deci “impulsul” necesar pentru “desprinderea proiectilului din git” este diferta cu implicatii in variatia vitezei, saltului inspre ghinturi, etc. Asadar este important sa incepem cu tuburi cit mai asemanatoare adica toate de la acelasi producator si daca este posibil din aceeasi sarja de incarcare. Nu amestecati tuburi de la diferiti producatori pentru re-incarcarea de precizie.
Asadar din tuburile recuperate aleg:
- Un set de tuburi din marca care a tras cea mai bine (in cazul din exemplul nostru Hornady). De aemenea aleg cutii cu aceleasi numar serial pentru a alege tuburi din aceassi sarja de incarcare la producator. Cum am spus mai sus, nu aleg tuburi de la producatori diferiti
- Aleg suficiente tuburi ca sa imi ajunga pentru a avea suficienta distributie intre retetele testate in Ciclul 1. Adica daca imi planific sa impart numarul de incarcaturi in 10 grupuri (cu 10 sarcini de pulbere diferite), si 4 focuri in fiecare grup, atunci am nevoie sa incep cu 4x10=40 tuburi. DAR o parte din tuburi se “pierd” la selectie, ajustarea matritelor, etc. si ideal as incepe cu vreo 50 tuburi. Insa rotunjesc la 60 de tuburi deci 3 cutii.
Odata ce am ales un set de tuburi se poate face o selectie aditionala. Dupa cum am spus mai sus, tuburile sint diferite intre ele, chiar si de la acelasi producator si sarja exista tolerante de productie. Nu putem masura peretii interiori ai tubului, dar putem masura greutate tuburilor cu cintarul de precizie (aici un cintar digital ajuta pentru o cintarire mai rapida). De asemenea putem masura relativ usor usor grosimea peretilor gitului cu micrometrul de grosime…dar in opinia mea pentru o munitie de vinatoare este o operaite prea anevioasa care pentru precizia de vinatoare nu e necesara (cere cel putini 3 masurari pe tub).
Deci ce putem face simplu si usor pentru selectia tuburilor este sa le cintarim si sa eliminam tuburile de la extreme (cele mai usoare si cele mai grele). Spre exemplu putem pastra doar tuburile care sint in 90% (sau 80%) din mijlocul distributiei de greutati.. Cind spun eliminate, nu inseamna ca la aruncam, voi continua sa le re-incarc, dar nu le folosesc pentru testare ci doar pentru tararea armei pe tinta inainte de a incepe testele..
Nota: Teoretic putem masura volumul interior cu apa…dar nimeni nu face asta la scara larga.
In toate etapele in care minuiti tuburile dar mai ales in procesul de selectie, petreceti citeva secunde in a examina fiecare tub, IN SPECIAL DACA SINT LA AL 5-a, a 6-a, etc. ciclu de reincarcare. Ce urmarim sint defecte (crapaturi, umflaturi, defecte de culoare care sint semne de umflaturi) semne de suprapresiune (vezi partea teoretica). IMPORTANT: pentru ca corpul tubului se subtiaza dupa incarcari/redimensionari succesive este posibil ca la primele cicluri de incarcare sa nu apara semne de suprapresiune in zona Jonctiunii, DAR ulterior, pentru ca aceasta zona s-a subtiat, aceeasi incarcatura sa fie prea puternica si dupa citeva cicluri tubul sa arate semne de suprapresiune desi a fost ok la inceput. ORICE TUBURI CU DEFECTE SAU SEMNE DE SUPRAPRESIUNE MERG LA GUNOI, sint prea periculoase pentru a fi re-incarcate!!!
Dupa alegerea si selectia tuburilor ramin cu cca +50 tuburi “bune” (din 60 intiale), depinde cit am fost de strict si de calitatea tuburilor initial alese. Celelate -10 le voi prelucra la fel ca si restul de 50 “bune”, si le voi incarca cu incarcatura minima, dar ne vor fi folosite la testare. Le voi folosi pentru tararea armei pe tzinta in poligon.
Acum putem trece la prelucrarea tuburilor si masuratori.
Nota: O operatie cu care deseori se incepe in manualele de incarcare este, curatarea tuburilor. Exista fel de fel de curatatoare cu cu praf abraziv (un fel de nisip din malai, dopuri,..etc.) sau in lichid ultasonic care pot sa curete tubul si pe dinauntru si sa le faca la fel de lucioase ca si afara. Personal sar curatarea pe motivul ca atita vreme cit tuburile arata pe dinafara ca si cum le-am luat de noi, procesul de curatire nu ma ajuta efective, este doar estetic. Pentru mine o pierdere de vreme.
Decapsarea
Aduia scoaterea capsei din buzunarul capsei din capul tubului (Fig. 2)
Fig. 2 Tubul din stinga este decapsat iar cel din dreapta in care capsa
Decapsarea se face folosind o matrita (dedicata sau de re-dimensionare) care are o tija de capsare (Fig. 3).
Fig. 3 Matrita de decapsare inainte de a decapsa un tub
Decapsare nu este o operatie ca necesita forta mare (spre deosebire de re-dimensionara tubului), deci presa poate folosita fi una de forta redusa (iefina sau chiar mobila). In cazul meu pentru convenienta am o presa mobila in care montez o matrita generica (potrivita la multe calibre) de de-capsare.
Decapsarea se poate face:
- Separat de operatia de re-dimensionare. Adica cu o matrita separata de decapsarea ca si operatie dedicata si separata - cum fac si eu
- Simultan cu operatia de re-dimensionare cind de-capsarea si re-dimensionarea se fac cu aceasi matrita (matritele de re-dimensionare au si ele tija de de-capsare)
Daca facem de-capsarea simutan cu re-dimenionarea, tija (piston, ac, ax) de decapsare, va exercita presiune pe tub inainte de introduce tubul in canalul de re-dimensionare din matrita, practic tubul nu mai este flotant si nu se mai poate auto-centra inainte de a intra la re-dimenionare. Efectul este ca, apare posibilitate ca tubul sa intre la re-dimensionare cu o mica nealinire cu efecte adverse pentu precizie, practic tubul devine un pic asimetric pentru ca a intrat strimb. Se poate elimina acest efect prin reglarea tijei de de-capsare sa faca operatia de decapsare cu mult inainte de intra Corpulu tubului la re-dimensionare…dar personal aleg sa nu ma complic si fac de-capsarea ca operatie separata.
Curatarea si alezarea buzunarului tubului
Este foarte important pentru siguranta (in special la semi si lever action) sa avem capsele asezate sub nivelul capului (vezi Fig. 4). Aceasta asezare evita “slam fire” (foc automat la inchiderea boltului la semi cu cui percutor flotant (liber adica, fara arc)) si focul in lantz (la magaziiel tubulare - gen lever action). Curatarea si alezara buzunarului tubului pregatesc buzunarul pentru asezare a capselor, ferma si corecta (Fig. 4).
Fig. 4 Capse asezate corect si incorect.
O sa vorvim mai pe larg despre “slam fire” si focul in lantz, o sa spun doar ca la semi slam fire poate sa tranforme arma semi intr-o arma automata la care nu puteti opri secventa de tragere pina nu se termina cartusele din magazie. Focul in lantz, caracteristic magaziile tubulare, produc o explozie in lantz (pseudo simultana, pentru noi) a citorva cartuse, sau chiar toate dintr-o magazie tubulura, in timp ce cartusele sint inca in magazie. Rezultatul este evident o explozie distructiva a intregii magazii (Fig. 5 ) cu efecte devastatoare pentru tragator.
Fig. 5 Efectul focului in lantz la o carabina lever action cu magazie tubulara
Operatia de curatare si alezare e simpla si se poate face manual, dar cum am spus, mai usor si mai rapid cu bormasina (vezi sectiunea de echipament).
Re-dimensionare tub
Operatia de redimesionare a tubului este o operatie care care cere forta (practic se petrec indoiri de metale) si se face in cea mai solida presa pe care o avem. Este indicat sa aveti o presa montat solidar pe masa.
Aceasta este una dintre cele mai importante operatii care le facem asupra tubuli, datorita implicatiilor pentru viitoarea muntie. Inainte de a re-dimensiona se impune sa ne hotarim ce tip de re-dimensionara alegem sa facem si apoi sa facem niste masurtori.
Exista 3 tipuri de redimensionare (Fig. 6):
Redimensionara gitului (neck sizing) - in care se strimteaza doar gitul pentru a fi capabil sa primeasca si sa retina noul proiectil. Corpul tubului ramine la dimensiunea care a ramas dupa formarea prin foc
Redimensionare completa (full sizing) - in care atit gitul cit si a corpului. Corpul se re-dimensioneaza complet, adica se restringe/scurteaza/preseaza corpul (distanta dintre cap si umar) la dimensiunea minima acceptate de standard.
Redimensionarea partiala (partial sizing sau shoulder bump). In care se redimensioneaza atit gitul cit corpul. Dar corpul se restringe partial, doar atit cit se considera necesar pentru aplicatia respectiva
Fig.6 Trasformari ale tubului prin re-dimenionare in matrita de redimensionare. Nota: pentru Redimensionarea Gitului se "ingusteaza" doar gitul.
Redimensionarea gitului:
- Avantaje:
- Headspaceul fiind minim (sau chiar 0), asigura cel mai mic joc in camera cartusului si acesta intra relativ strins in camera. Aceasta conduce la imbunatatire preciziei.
- Asigura cea mai mica deformare plastica a corpului tubului (teoretic 0). Pentru ca Headspaceul este minim tubul nu se dilata plastic aproape deloc. Deci tubul dureaza mai multe cicluri de incarcare pentru ca nu se subitaza in zona jonctiunii prin cicli succesivi de tragere/re-dimensionare (sau nu foarte mult).
- Dezavantage:
- Daca cumva sint impuritati sau dilatari/contractari diferentiale intre cartus si tub (datorate variatiior mari de temperatura de dimineata la amiaz, schimbari drastice de vreme, etc.), tubul nu mai intra in camera cartusului decit fortat. In general la armele cu bolt operatia de armare a boltuilui pune forta mare pe cartuse si deci este posibil sa fortam cartusul in camera. La armele semi insa boltul nu se mai inchide si arme nu trage. E necesara fortarea boltului in baterie..care uneori se poate face….alteori nu.
- Dificultati mai mari de alimentare din magazie, din nou, in special pentru armele semi.
- Cartusele nu intra in armele cu camere mai strimte decit cea in care a fost tras inainte. Asadar daca vreti sa incarcati aceeasi munitie pentru 2 arme si tubul a fost tras in arma cu “camera larga” dupa re-incarcarea munitiei nu poate intra in arma cu camera strimta.
Redimensionarea completa:
- Avantaje:
- Tubul are practic dimensiuni de fabrica si se alimenteaza normal
- Chiar daca arma este in teren si are impuritati pe munitie sau in camera (in limite rezonabile evident) va continua sa alimenteze
- Munita se potriveste dimensional in orice arma
- Dezavantaje:
- Pierdere la precizie- asta nu insemna ca munitia nu trage precis (o sa vedem ca sint si alti factori dimensionali care contribuie la imbunatatirea preciziei), dar este unul din factorii de care nu profitam in a cistiga precizie.
- Materialul tubului in zona jonctiunii este “lucrat” la maximum prin ciclii de foc/re-dimensionare, deci tuburile tin un numar mai mic de cicluri de re-incarcare
Redimensionare partiala. Aceasta re-dimensionare incearca sa profite de avantajele ambelor metode de mai sus, este o metoda “intre” cele doua:
- Avantaje:
- Redimensionarea minima a corpului asigura un joc relativ mic in camera cartusului deci precizia se mentine ridicata
- Tubul nu este “extra-solicitat” prin alungiri/restringeri succesive mari, deci tuburile tin relativ mult
In teren la schmibari de temperatura si factori de dilatare diferiti (intre culata/bolt si munitie) cartusul continua sa alimenteze normal - In teren la impuritati minime (fire de praf, umezeala, poate chiar o mica pojghita) tubul poate intra in camera cu effort acceptabil, in special la armele cu bolt.
- Dezavantaje:
- In continuare munitia nu poate fi alimentata in orice arma, dar in majoritatea cazurilor nu ne intereseaza acest lucru
Asadar practica oarecum acceptata in comunitatea de re-incare este:
- Pentru precizie de competitie in poligon in general se face Redimensionare Gitului
- Pentru armele militare, armele care vad conditii extrem de grele (desert, nisip, noroi, etc.), sau daca incarcati pentru mai multe arme, in general se face Redimensionare completa
- Pentru utilizatori amatori si vinatoare cel mai probabil ca Redimensionarea Partiala este suficienta.
Nota: o sa folosec dimensiunile in inch in loc de centimetri pentru ca imi e mai usor. De asemenea toata literatura americana este in inch si asa o sa o gasiti daca cititi. Pentru cei interesati e usor de facut conversia.
Cit anume restringem (scurtam de fapt) tubul prin re-dimensionarea partiala este un compromis si decizia depinde de noi, sI de arma proprie. Spre exemplu o restringere a tubului cu 0.001 inch in arma mea semi (M1a) nu inchid boltul suficient de fiabil. Aceste lucruri se decid prin experimentare si educatie (citit de la altii care au aceleas arme sau au scris carti despre armele comune)
Ca sa vad cit anume restring tubul iau un tub tras din arma respectiva si incerc sa realimentez CU MINA (deci fara a inchide boltului), adica iau un tub si il introduc manula in camera cartusului. Daca tubul intra si iese din camera cartusului fara mare efort atunci este un cantidat pentru Redimensionare partiala sau Redimensionara gitului (vezi Fig.). Daca insa nu poate fi alimentat cu mina atunci trebuie Redimensionat total, sau o Redimensionare partiala cu restringere mai mare (umarul se impinge mai mult).
Dupa operatia de Redimenionare, fac din nou experimentul de mai sus pe citeva tuburi de control, si trebuie sa le pot introduce/ extrage manual relativ usor (fara rezistenta mare).
In exemplul nostru incarcam pentru Savage 10FP, adica bolt action si ne-am hotarit sa redimensionam partial la 0.001 inch asadar cum facem practic acest lucru.
Daca ne amintim din partea teoretica, intr-o arma cu bolt, in general tubul tras IA DIMENSIUNEA CAMEREI CARTUSULUI minus un factor elastic. Adica tubul se deformeaza plastic (extinde permanent) ca sa ermetizeze camera de ardere dupa care se compreseza elastic cca 0.001 inch si poate fi extras in camera fara efort. Asadar cum am mai spus tubul tras copiaza camera cartusului ca dimensiuni minus cca 0.001 inch (aceasta afirmatie e valabila pentru armele cu bolt, semi si lever action pot avea efect adionale care lungesc tubul si mai mult)
Secventa mea pentru scurtarea tubului este:
- Masor tubul tras in micrometrul RCBS (se poate face si cu alte scule de Hornady, vezi partea de echipament). Deci masor distanta cap-umar, valorea absoluta nu e importanta ci doar linuta de referinta pe micrometru (Fig. 7)
- Ajustez matrita de redimensionare in presa si masor din nou.
- Daca tubul s-a restrins mai putin de 0.001 inch, reajustez matrita in presa pentru a impinge umarul mai jos (mai spre cap)
- Masor si reajusteza succesiv matrita pina cind tubul redimensionat este restrins cu 0.001 inch, dupa cum arata micrometrul RCBS (Fig.
- Apoi iau alt tub proaspat si il redimensionez pentru verificare, si apoi altul si altul.
- Cind sint satisfacut de dimensionarea primelor tuburi pilot, re-dimesionez toate cele 50+ tuburi
Fig. 7 Masurarea tubului format prin foc - a se nota marcajul micrometrului
Fig 8. Tub re-dimensionat cu 0.001 inch mai scurt - a se nota noul marcaj al micrometrului
De notat ca masuririle corpului tubului se fac dupa de-capsare. Motivul fiind, inainte de decapsare exista posibiliatea de a avea capsa putin iesita in afara capului tubului, caz in care nu mai masuram distanta cap-umar ci distanta dintre proeminenta capsei si umar.
In secventa de mai sus ajustarea matritei in presa se face progresiv, pas cu pas si e un proces anevoios, e posibil sa trecem de pozitia dorita si sa restringem tubul de “de ajustare a presei” cu mai mult de 0.001. Daca se intimpla acele tuburi se adauga la cele eliminate din teste, dar voi continua sa le procesez si incarc si devin tuburi pentru tarat pe tzinta (ca si cele eliminate in procesul de selectia a tuburilor prin cintarire).
Ajustarea matritei in presa se face cam asa (Fig. 9):
- Se incepe de la o pozitie neutra a matritei in care presa nu redimensionaeaza deloc
- Insurubez apoi matrita cu fractiuni de rotatie, re-dimensionez, si masor pina cind vad ca umarul incepe sa fie impins, adica matrita incepe sa “lucreze” tubul prin re-dimesionare
- Odata ce matrita incepe sa redimensioneze insurubez matrita in fractiuni mici (optimir de tura, cca 45 de grade) pina cind am dimesiunea dorita
- Daca trec peste dimensiunea dorita, dau inapoi o jumate de tura si iau un tub nou si reiau procesul de ajustare al matritei.
Fig. 9 Ajustarea matritei pentru Re-dimensionare partiala
Odata matrita ajustata, fiecare tub se unge pe corp si putin la git, se pune in piedestul support din pistonul presei, se redimensioneaza si apoi se sterge cu cirpa pentru a indeparata reziduriile de unsoare.
Este foarte important sa ungeti tubul inainte de re-dimensionare, altfel ramine blocat in presa. Nu trebuie sa il ungeti excesiv, doar o pelicula subtire de vazelina. Ungerea excesiva prezinta alta problema adica, acumularea de vazelina pe umarul tubului si deformarea umarului prin formarea de picaturi de vazelina in matrita. Cum spune la mine la bunici, “numa’ o tziruca de onosare trebe nu mai mult’ ”
.Alezare gitului tubului pentru ajustarea dimesiunii totale a tubului
Prin redimensionara in matrita, corpul tubului se scurteaza (distanta dintre umarsi cap), dar in proces materialul trebuia sa “curga” in alta parte si prin urmare gitul se lungeste (Fig. 9). Efectul global este ca lungimea totala a tubului creste. Tubul insa nu are voie sa depaseasca o anumita lungime specificata de standard plus anumite tolerante (Fig. 10).
Fig.10 Standardul SAAMI pentru 308 Winchester (public si gratis de descarcat)
Asadar dupa re-dimensionare (completa sau partiala) gitul tubului se alezeaza pentru al aduce la lungimea acceptata de standard (Fig. 11 si Fig. 12). Personal alezez la o lungime apropiata de toleranta maxima acceptata de standard in ideea ca daca o suprafata un pic mai mare, glontul sta mai bine centrat axial in tub. Nu stiu daca ajuta, dar sigur nu strica (a se vedea noile calibre de distanta care majoritatea au un git lung).
De asemenea este important sa faceti aceasta operatie dupa redimensionare si nu inainte pentru ca dupa redimensionarea tubul devine mai lung. Deci daca o faceti inainte, dupa redimensionare este posibil ca tubul sa depaseasca totusi lungimea acceptata de standard .
Folosesc un alezor de precizie (Fig. 11), dar se pot folosi alezoare mai simple de mina (Fig. 12) . Aezorul de precizie perminte ajustarea fina a adincimii de alezare, si odata gasita lungimea potrivita (prin incercari si masurare lungimii tubului cu subleruul) putem continua sa alezam toata sarja de 50+ tuburi.
Fig. 11 Alezor de precizie
Alezorul de mina are nist tije pilot (Fig. 12) care sint specifice fiecarui calibru, alezarea se face la o dimensiune prestabilita de tijele pilot, adica la dimensiunea minima prevazuta de standard.
Fig. 12 Alezor de mina
Elminare bavuri
Dupa alezarea gitului (practic o operatie de taiere) vor ramine bavuri care trebuie eliminate. Eliminare bavurilur se face atit pe exteriorul peretelui cit si pe interior. Nu exgerati cu scula de eliminare a bavurilor (vezi sectiunea de echipament pentru scula folosita) pentru ca sa nu scurtati gitul mai mult, doar inlaturait bavurile.
Alezare/curatare canal flacara de initiere capsa
Scopul acestei operatii este de a asigura o flacara de initiere cosnistenta si uniforma la fiecare tub.
Alezorul este la capatul unei tije care are un opritor ce se blocheaza pe gitul tubuiui (Fig. 13). Lungimea tijei, deci si adincimea interioar de alezare este data de distanta dintre gitul tubului si capul tubului. Pentru a avea o adincime interioara de alezare uniforma distanta git-cap trebuie sa fie uniforma intre tuburi. De aceea aceast operatie se face dupa alezarea gitului si nu inainte.
Fig. 13 Alezarea canalului flacarii de initiere
Curatarea gitului tubului
Inainte de a capsa tubul curat gitul pe interior. Fac aceasta operatie inainte de pune capsa pentru ca ma simt mai …in siguranta. Nu cred ca conteaza foarte mult. Dar operatia trebuie facuta inainte de asezare proiectilului in tub deci inainte de a incarcarc tubul cu pulbere. Scopul curatarii este a avea o frecare cit se poate de uniforma intre proiectil si interiour gitului tubului. Nu stiu daca ajuta foarte mult, dar din nou sint sigur ca nu strica.
Curatare o fac cu o perie de curat teava armei pe care o montez in bormasina.
Capsarea tuburilor
Aceasta este operatia in care se aseaza capsa in buzunarul din capul tubului.
Aceasta operatie se face cu un capsator dedicat. Exista de asemena unele prese care au si un dispozitiv de capsare.
Personal eu fac capsarea separat, dupa ce am terminat toate operatiile tubului, pentru ca:
- Nu as putea face anumite operatii (cum ar fi alezarea canalului capsei) cu capsa pusa (suna amuzant dar e la propriu de data asta insa e valabil si la figurat).
- Fac capsarea cu un capsator manual care imi perminte sa “simt” cit apas capsa astfel ca asezarea in buzunarul capsei este uniforma intre tuburi.
Capsarea manuala nu este o operatie dificila, practic se apasa capsa in buzunar pina cind intimpinati rezistenta mare in minerul capsatorului….si atit (Fig. 14).
Fig. 14 Capsare manuala
Dar, cum am amintit mai sus, este important sa avem capsele sub nivelul capului pentru a preveni accidentele de tragere (Fig. 4), respectiv:
- Slam fire la semi - adica trageri declansate de cursa boltului in baterie
- Declansari in lant - adica focul cartuselor din magazia tubulara declansat de reculul armei
Este important sa examinati vizual si prin pipaire ca fiecare capsa este sub nivelul capului, in special daca aveti semi sau magazie tubulara.
“Slam fire” se intimpla la armele semi la care boltul are un cui percutor flotant (genul SKS, M1a). Cuilu percutor flotant NU are un arc care sa il mentina captiv in intrior boltului cind ciocanul pecutor nu e actionat si este liber sa se miste fata/spate . In cazul unei semi care are cui percutor flotant este pozibil ca din cauza impuritatilor (ulei cu praf,etc.) cuiul percutor sa ramin blocat iesit din bolt (este iesit din fata boltului ca si cum ar fi actionat de ciocanul percutor). La semiautomate, boltul vine inspre camera cartusului (in fata adica) cu forta mare, fiind actionat de un arc foarte puternic. Daca cuiul percutor e blocat in pozia iesita, atunci cind boltul ajunge in baterie, cuiul percutor poate apsa pe capsa de iniere declanseaza focul fara sa apasam pe tragaci. Find semi, dupa tragere, boltul impreuna cu tot mecanismul de actionare este impins inapoi dupa foc si alimenteaza un alt caruts din magazie. Botul merge din nou in fata si percutorul blocat aprinde din nou capsa si avem un foc la urmatorul cartus (din nou fara sa apsam tragaciul). Si tot asa pina se termina cartusele din magazie.
Declanasare in lant in magaziile tubulare se intimpla pentru ca fiecare cartus este asezat cu virful in capul cartusului urmator. Daca capsele sint deasupra nivelului capului exista posibitlitea ca la recul virful unui cartus sa aprinda capsa cartusului urmator (cel pe care se sprijina). Cartusul urmator la rindul lui, acum ca a declansat focul, poate presa puternic pe capsa urmatorului cartus si tot asa. Rezultatul este explozia magaziei tubulure si de fapt a intregii arme.
Atit slamfie, cit si explozia in lant sint accidente care pot avea urmari extrem de grave. Un factor important in prevenirea lor este asezare capsei sub nivelul capului. Exista si alte masuri dar aceasta este una din ele. (Pe scurt un alt factor pentru a elimna focul in lant la magaziile tubulare este alegere proiectilelor plate, sau rotunde, sau leverrevolution de la Hornday. NU incarcati proiectile cu virf ascutit (genul spitzer, ogiva, etc.) in magazile tubulare).
In exemplul nostru incarcam pentru o arma cu bolt dar tot este important ca pozitionam capsa ferm in buzunar in asa fel incit sa se blocheze in peretele anterior din buzunarul capului. Daca capsa nu e asezata ferm, este posil ca pecutorul sa nu declanseze capsa, ci doar sa o impinga in fata in buzunarul capsei. Rezultatul este ca focul nu se declanseaza desi tragaciul a fost apsat si percutorul a actionat.
Dupa capsare avem o sarja de 50+ tuburi re-dimensionate (umar impins 0.001 inch si gitul ingustat), prelucrate pentru a fi cit mai consistente dimensional si….cu capsa pusa (Fig. 15). Asadar sarja de 50+ tuburi este gata de incarcare cu pulbere si asezarea proiectilui. Dar mai intii trebuie sa discutam despre alegerea pulberii si a proiectilelor. Vom face acest lucru in capitolul urmator.
Fig. 15 Tuburi pregatite de a primi pulberea si proiectilul
Multumesc,
CristianC
