Ordin539/302 aprobarea regimului permiselor vanatoare

[tehărău]

ORDIN Nr. 539 din 25 august 2009
pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare

Text în vigoare începând cu data de 2 septembrie 2009
REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 2 septembrie 2009.

Act de bază
#B: Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009

Acte modificatoare
#M1: Anexa nr. 6, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 bis din 2 septembrie 2009

Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1.

#B
Având în vedere Avizul Consiliului Naţional de Vânătoare nr. 1/2009 şi Referatul de aprobare nr. 252.997 din 23 martie 2009 al Direcţiei generale de regim silvic şi cinegetic,
în baza prevederilor art. 6 alin. (1) lit. r) şi alin. (4), ale art. 28 şi art. 56 alin. (1) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale,

ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

ART. 1
Se aprobă Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare, prevăzut în anexa nr. I.
ART. 2
(1) Se aprobă conţinutul şi modelul permisului de vânătoare permanent, prevăzute în anexa nr. II.
(2) Se aprobă conţinutul şi modelul permisului de vânătoare temporar, prevăzute în anexa nr. III.
(3) Valabilitatea permisului de vânătoare temporar este de maximum 30 de zile calendaristice de la data emiterii acestuia.
ART. 3
Se aprobă Regulamentul pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz, prevăzut în anexa nr. IV.
ART. 4
(1) Punerea în circulaţie a permiselor de vânătoare prevăzute la art. 2 alin. (1) se face de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.
(2) Punerea în circulaţie a permiselor de vânătoare prevăzute la art. 2 alin. (2) se face în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.
ART. 5
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, organizaţiile vânătoreşti gestionare de fonduri cinegetice în drept să elibereze permise de vânătoare şi asociaţiile, uniunile sau federaţiile naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege aplică prevederile prezentului ordin.
ART. 6
Controlul aplicării prevederilor prezentului ordin se realizează de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi de structurile teritoriale ale acesteia, precum şi de alte organe abilitate ale statului, potrivit limitelor de competenţă.
ART. 7
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 635/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea permisului de vânătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din data de 17 septembrie 2004, şi Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.125/2005 privind aprobarea modelului de permis de vânătoare şi a Regulamentului privind tipărirea, gestionarea, distribuirea, eliberarea şi anularea permisului de vânătoare publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.005 din 14 noiembrie 2005.
ART. 8
Anexele nr. I - IV fac parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 9
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA I

REGULAMENT
pentru obţinerea permiselor de vânătoare

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

ART. 1
Permisul de vânătoare permanent şi permisul de vânătoare temporar, prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, atestă dreptul titularului de a practica vânătoarea, în condiţiile legii.
ART. 2
(1) Permisul de vânătoare permanent se eliberează doar solicitanţilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (3) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Permisul de vânătoare permanent se poate dobândi doar în limita locurilor vacante existente la fiecare organizaţie vânătorească, stabilite în funcţie de suprafaţa fondurilor cinegetice gestionate de aceasta şi de zona geografică în care se găsesc fondurile cinegetice, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 3
(1) Numărul de locuri vacante se face public prin afişarea la sediul fiecărei organizaţii vânătoreşti a unui anunţ însuşit de către conducerea acesteia, anterior examenului.
(2) Numărul de locuri vacante va fi confirmat, după verificare, de comisia de examinare.
ART. 4
Permisul de vânătoare temporar se eliberează apatrizilor cu domiciliul în străinătate şi cetăţenilor străini care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (4) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II
Procedura de obţinere a permiselor de vânătoare

SECŢIUNEA 1
Permisul de vânătoare permanent

Stagiatura
ART. 5
(1) Candidatul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent solicită în scris conducerii uneia sau mai multor organizaţii vânătoreşti înscrierea acestuia pentru stagiatură în vederea obţinerii permisului de vânătoare.
(2) Cererea întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, depusă la organizaţia vânătorească, primeşte număr de înregistrare din registrul curent de corespondenţă al organizaţiei vânătoreşti, în ziua depunerii.
(3) Cererea se analizează de către conducerea organizaţiei vânătoreşti, iar hotărârea se comunică în scris solicitantului în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.
(4) Dacă cererea a fost aprobată, în comunicarea prevăzută la alin. (3) se menţionează şi denumirea grupei de vânători la care a fost repartizat pentru efectuarea perioadei de stagiatură.
(5) Odată cu comunicarea prevăzută la alin. (3) se transmite şi fişa de stagiatură întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.
(6) Perioada de stagiatură începe de la data comunicării de repartizare prevăzută la alin. (3).
ART. 6
Numărul solicitanţilor pentru efectuarea stagiaturii este nelimitat.
ART. 7
În perioada de stagiatură fiecare candidat participă la următoarele activităţi practice:
a) 3 acţiuni de vânătoare;
b) o instruire practică privind portul şi mânuirea armei de vânătoare, precum şi o şedinţă de tragere cu arma de vânătoare la punct fix şi la talere.
ART. 8
(1) După efectuarea activităţilor prevăzute la art. 7 lit. a) şi b), stagiarul primeşte o recomandare de absolvire din partea organizaţiei vânătoreşti sau a clubului de vânătoare la care a efectuat stagiatura, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.
(2) La fiecare acţiune practică la care participă stagiarul va prezenta fişa de stagiatură, pentru ca organizatorul împuternicit de către asociaţie să înscrie datele cu privire la acţiunea respectivă, conform formularului.
ART. 9
Responsabilitatea prezenţei stagiarului la acţiunile programate de organizaţia vânătorească conform art. 7 revine acestuia.

Programarea examenului
ART. 10
(1) Examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent se organizează anual, la aceeaşi dată şi în acelaşi loc pentru toate organizaţiile vânătoreşti cu sediul în acelaşi judeţ, conform aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) În situaţia în care organizaţiile vânătoreşti cu sediul în municipiul Bucureşti solicită examinarea unui număr mai mare de 50 de candidaţi/organizaţie, examenul se poate organiza separat pentru fiecare organizaţie vânătorească.
ART. 11
Programarea examenului se va face în urma analizei propunerilor organizaţiilor vânătoreşti interesate, transmise în scris de acestea, cu cel puţin 30 de zile înainte de data solicitată, la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
ART. 12
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va comunica organizaţiilor vânătoreşti interesate, precum şi instituţiilor ai căror reprezentanţi fac parte din comisia de examinare prevăzută la art. 17 alin. (1) data la care a fost aprobată organizarea examenului în fiecare judeţ, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de data organizării examenului.
ART. 13
(1) Organizaţiile vânătoreşti interesate de susţinerea examenului în cadrul unui judeţ vor stabili de comun acord locul de organizare şi desfăşurare a examenului, având obligaţia de a suporta în comun, proporţional cu numărul de candidaţi, cheltuielile ocazionate de desfăşurarea acestuia.
(2) Plata indemnizaţiei de examinare pentru membrii comisiei de examinare va fi efectuată în ziua examenului de organizaţia cu cel mai mare număr de candidaţi, în contul căreia celelalte asociaţii vor vira cotă-parte din indemnizaţie, proporţional cu numărul candidaţilor.
(3) Tariful de examinare perceput de organizatori pentru fiecare candidat este de 150 lei.
(4) Valoarea indemnizaţiei de examinare este de 20 lei de dosar examinat.

Înscrierea candidaţilor pentru examen
ART. 14
(1) Pentru fiecare candidat care solicită participarea la examen, dosarul de examen trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele documente:
a) actul de identitate - copie;
b) cererea prin care se solicită înscrierea în cadrul organizaţiei vânătoreşti, prevăzută la art. 5 alin. (2) - original;
c) comunicarea, din partea conducerii organizaţiei vânătoreşti la care solicită înscrierea, privind repartizarea solicitantului, prevăzută la art. 5 alin. (3) - original;
d) recomandarea de absolvire prevăzută la art. 8 alin. (1) - original;
e) fişa de stagiatură prevăzută la art. 5 alin. (5) şi completată potrivit art. 8 alin. (2), însuşită de candidat, de organizatorul activităţilor practice şi avizată de conducerea executivă a organizaţiei vânătoreşti sau a clubului de vânătoare la care a efectuat stagiatura - original;
f) fişa medicală, întocmită conform modelului prevăzut de reglementările în domeniu, din care să rezulte că este apt fizic şi psihic să deţină şi să folosească arma de foc de vânătoare - original;
g) comunicare de la organele de poliţie (certificat de cazier judiciar) din care să rezulte că are dreptul să deţină şi să folosească arma de foc de vânătoare - original;
h) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă faptul că în ultimii 3 ani nu a săvârşit fapte care sunt încadrate ca infracţiuni de Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 - autentificată, în original.
(2) Dosarul de examen se completează de către candidat cu documentele prevăzute la alin. (1), se depune la sediul organizaţiei vânătoreşti al cărei membru doreşte să devină şi se înregistrează în registrul curent de corespondenţă al acesteia cu cel puţin 10 zile lucrătoare înainte de organizarea examenului, iar lista candidaţilor se transmite autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cu cel puţin 5 zile înainte de data examenului.
(3) La înregistrarea dosarelor, organizaţia vânătorească întocmeşte pentru fiecare dosar câte o fişă de evidenţă a documentelor prezentate, certificată, sub semnătură, de către conducerea organizaţiei vânătoreşti sau de un împuternicit al acesteia.
(4) Dosarele de examen completate şi înregistrate anterior intrării în vigoare a prezentului regulament rămân valabile până la data examenului, dar nu mai târziu de un an, în condiţiile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 635/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea permisului de vânătoare.
ART. 15
Prezentarea incompletă a dosarelor prevăzute la art. 14 şi/sau întocmirea incorectă a documentelor depuse conduc la neadmiterea participării la examen a candidaţilor în cauză.

Pregătirea şi examinarea candidaţilor
ART. 16
(1) Pentru pregătirea şi examinarea teoretică a candidaţilor autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură elaborează un set de întrebări şi răspunsuri privind examenul de vânător, pe care îl prezintă pe site-ul propriu.
(2) Setul de întrebări şi răspunsuri menţionat la alin. (1), prevăzut în anexa nr. 6, conţine 800 de întrebări, fiecare întrebare având 3 răspunsuri preformulate dintre care unul este corect.
(3) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate reactualiza conţinutul setului de întrebări prevăzut la alin. (1), în acord cu legislaţia în vigoare şi cu literatura din domeniul cinegetic, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei susţinerii examenului prevăzut la art. 10 alin. (1), unde acesta va fi folosit.
(4) Întrebările şi răspunsurile menţionate la alin. (2) sunt formulate având în vedere noţiuni privind domeniul cinegetic din:
- biologia speciilor ce aparţin faunei de interes cinegetic;
- legislaţia în domeniul cinegetic;
- etica vânătorească;
- chinologie;
- boli ale vânatului;
- arme de vânătoare.
ART. 17
(1) Examinarea candidaţilor se face de o comisie de examinare formată din:
a) 2 reprezentanţi cu studii superioare de lungă durată, absolvenţi licenţiaţi ai unei instituţii de învăţământ superior în care au studiat vânatul şi vânătoarea şi care deţin permis permanent de vânătoare, din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, dintre care unul este preşedintele comisiei;
b) 2 reprezentanţi cu studii superioare de lungă durată, absolvenţi licenţiaţi ai unei instituţii de învăţământ superior în care au studiat vânatul şi vânătoarea şi care deţin permis permanent de vânătoare, din cadrul asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege;
c) un reprezentant al instituţiilor de învăţământ care au ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea, cu studii superioare de lungă durată, absolvent al unei instituţii de învăţământ superior în care a studiat vânatul şi vânătoarea şi care deţine permis permanent de vânătoare, invitat de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(2) Nominalizarea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se transmite la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură cu minimum 5 zile lucrătoare anterior datei programate pentru examenul respectiv.
ART. 18
Hotărârile comisiei stabilite la art. 17 alin. (1) se iau prin majoritate simplă.
ART. 19
(1) Comisia de examinare se întruneşte la datele, orele şi locurile stabilite de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură pentru extragerea testelor de examinare şi a grilelor de verificare, respectiv pentru susţinerea examenului.
(2) Testele prevăzute la alin. (1) conţin 30 de întrebări din cele stabilite potrivit art. 16.
(3) Timpul de examinare este de 60 de minute.
ART. 20
Comisia de examinare îşi poate desfăşura activitatea în prezenţa obligatorie a minimum 3 membri, dintre care minimum un reprezentant al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
ART. 21
(1) Comisia de examinare are următoarele atribuţii privind examenul:
a) stabileşte testele tip grilă şi grilele de verificare care se vor folosi pentru examen, le multiplică şi le introduce în plicuri care se sigilează la sediul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
b) verifică dosarele candidaţilor, existente la organizaţiile vânătoreşti, în vederea susţinerii examenului, prezentate de conducerile executive ale acestora;
c) întocmeşte şi prezintă public prin afişare cu cel puţin 30 de minute înainte de ora programată pentru desfăşurarea examenului rezultatele verificării dosarelor, menţionând candidaţii ale căror dosare au fost admise şi au dreptul de a participa la examen, precum şi pe cei ale căror dosare au fost respinse şi nu au drept de participare la examen;
d) legitimează candidaţii, pe baza actului de identitate, la intrarea acestora în sala de examinare;
e) desigilează în faţa candidaţilor testele şi grilele de verificare, distribuie testele şi prezintă modul de desfăşurare a examenului;
f) anulează testele candidaţilor care încearcă să copieze sau copiază răspunsurile la întrebări;
g) elimină din sala de examinare candidaţii care nu îşi pot completa singuri testele, precum şi candidaţii care nu cunosc limba română şi apelează la traducători neautorizaţi de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti;
h) barează în grilele testelor întrebările la care nu s-a răspuns, înainte de corectare, apoi verifică fiecare lucrare, punctând în mod corespunzător răspunsurile date;
i) întocmeşte procesul-verbal de examinare într-un număr de exemplare egal nu numărul instituţiilor care au desemnat reprezentanţi în comisia de examinare;
j) prezintă public prin afişare, după corectarea tuturor testelor, rezultatele examenului, declarând promovaţi candidaţii care au răspuns corect la minimum 20 de întrebări, respectiv respinşi pe cei care nu realizează acest nivel.
(2) Organizaţiile vânătoreşti care au prezentat candidaţi la examen iau în copie câte un exemplar al proceselor-verbale întocmite cu ocazia examenului.
ART. 22
Candidaţii declaraţi "respinşi", precum şi cei declaraţi "absenţi" la examen au dreptul la reexaminare în decurs de un an, cu ocazia examenului organizat pentru alte organizaţii vânătoreşti, potrivit prezentului regulament, cu condiţia depunerii unei cereri în acest sens şi a reactualizării documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f) şi g).
ART. 23
(1) Documentele de examen sunt constituite din:
a) dosarele candidaţilor;
b) copie de pe procesul-verbal încheiat cu ocazia verificării dosarelor;
c) testele tip grilă corectate şi semnate de comisia de examinare;
d) copie de pe grilele de verificare;
e) copie de pe procesul-verbal de examinare.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se arhivează la sediile organizaţiilor vânătoreşti care au prezentat candidaţi la examen, conform prevederilor legale.

Soluţionarea contestaţiilor
ART. 24
(1) Contestaţiile privind rezultatul probei teoretice din cadrul examenului pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent se pot depune, în termen de 3 zile lucrătoare de la data desfăşurării examenului, la sediile organizaţiilor vânătoreşti unde candidatul este înscris.
(2) Organizaţiile vânătoreşti au obligaţia să înainteze contestaţiile primite, împreună cu testele tip grilă corectate, la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în vederea soluţionării acestora, păstrând totodată o copie de pe aceste teste.
(3) Contestaţiile se soluţionează în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii lor, de către o comisie constituită din:
a) un reprezentant al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu studii superioare de lungă durată, absolvent al unei instituţii de învăţământ superior în care să fi studiat vânatul şi vânătoarea, altul decât cei prevăzuţi la art. 17 alin. (1) lit. a);
b) un reprezentant cu studii superioare de lungă durată, absolvent al unei instituţii de învăţământ superior în care să fi studiat vânatul şi vânătoarea din cadrul asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege, altul decât cei prevăzuţi la art. 17 alin. (1) lit. b);
c) un reprezentant cu studii superioare de lungă durată absolvent al unei instituţii de învăţământ superior în care să fi studiat vânatul şi vânătoarea din cadrul unei instituţii de învăţământ superior care are în programa de învăţământ vânatul şi vânătoarea, invitat de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, altul decât cel prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. c).
(4) Comisia prevăzută la alin. (3) îşi poate exercita atribuţiile în prezenţa a cel puţin doi membri din care cel puţin un reprezentant al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
ART. 25
În cazul în care contestaţia este admisă, candidatul care a formulat-o va fi declarat "promovat" şi este în drept să i se elibereze permisul de vânătoare permanent potrivit legii şi prezentului regulament.

Eliberarea permisului de vânătoare permanent
ART. 26
Permisul de vânătoare permanent obţinut în condiţiile prezentului regulament se eliberează, în condiţiile legii, de către organizaţiile vânătoreşti licenţiate doar pentru candidaţii proprii declaraţi "promovaţi" la examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent, cel mai devreme la 15 zile după data desfăşurării examenului.

SECŢIUNEA a 2-a
Eliberarea permisului de vânătoare temporar

ART. 27
(1) Condiţiile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească pentru obţinerea permisului de vânătoare temporar sunt cele prevăzute la art. 28 alin. (4) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pentru obţinerea permisului de vânătoare temporar solicitantul trebuie să depună la gestionarul fondului cinegetic unde urmează să practice vânătoarea următoarele documente:
a) cerere - original;
b) actul de identitate - copie;
c) permisul de vânătoare sau licenţă de vânătoare, emise de autorităţile competente ale statului în care solicitantul are domiciliul, care atestă faptul că titularul are dreptul de a deţine şi folosi arme de vânătoare, respectiv de a practica vânătoarea - copie;
d) invitaţie din partea gestionarului de fonduri cinegetice, organizator al acţiunii de vânătoare - copie;
e) asigurare împotriva accidentelor la vânătoare, valabilă pe teritoriul României - copie.

CAPITOLUL III
Dispoziţii finale

ART. 28
Anexele nr. 1 - 6 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA 1
la Regulamentul pentru
obţinerea permiselor de vânătoare

Înregistrat la:
..........................
(organizaţia vânătorească)
Nr. ...... din ...........

SE APROBĂ
Conducător executiv/împuternicit,
.................................

CERERE

Subsemnatul, ........................, cetăţean ...................., fiul lui ............... şi al ..............., născut în anul ...., luna ........, ziua ...., în localitatea ....................., judeţul ...................., domiciliat în ...................., str. ................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., judeţul (sectorul) ..................., posesor al actului de identitate ...... seria ..... nr. .............., eliberat de ............. la data de ..............., cod numeric personal ........................., de profesie ................................, angajat la ......................., în funcţia de .............................., vă rog a-mi aproba înscrierea ca practicant în cadrul organizaţiei vânătoreşti ..............................., în vederea obţinerii permisului de vânătoare permanent, în condiţiile legii.
Am luat cunoştinţă despre prevederile statutului organizaţiei vânătoreşti ....................................., pe care mi-l însuşesc şi mă oblig să îl respect, în condiţiile legii.
Declar pe propria răspundere că nu mă aflu în niciuna din situaţiile prevăzute de lege care să îmi interzică obţinerea permisului de vânătoare şi, respectiv, a permisului de armă.

Telefon ..............................................
Alte modalităţi de contactare ........................

Data Semnătura
.......... ...............

ANEXA 2
la Regulamentul pentru
obţinerea permiselor de vânătoare

Organizaţia vânătorească
........................
Nr. ...... din .........

COMUNICARE
Domnului/doamnei ...............
Domiciliat(ă) în ........................

Ca urmare a cererii dumneavoastră, înregistrată la organizaţia vânătorească ............................. cu nr. ........ din data de ..................., prin care solicitaţi înscrierea pentru pregătirea practică şi teoretică în vederea obţinerii permisului de vânătoare permanent, vă comunicăm acceptul nostru şi vă precizăm că sunteţi repartizat/ă la grupa de vânători a fondului cinegetic nr. ...., denumit ..................., din judeţul ................, gestionat de organizaţia noastră prin clubul/filiala ....................... .
Pentru desfăşurarea acţiunilor practice îl veţi contacta pe domnul ...................................... .

Reprezentant legal,
..............................
(numele, prenumele şi funcţia)

ANEXA 3
la Regulamentul pentru
obţinerea permiselor de vânătoare

Organizaţia vânătorească
........................
Grupa de vânători
........................

AVIZEZ
Conducător executiv/împuternicit,
.................................

FIŞA DE STAGIATURĂ
a domnului/doamnei ................

Data începerii stagiaturii ................................
Fondul cinegetic ..........................................

______________________________________________________________________________
|Nr. | Data | Denumirea | Documentul în | Organizator | Semnătura |
|crt.| | activităţii | care se regăseşte | stagiatură | organizator |
| | | la care a | activitatea | | stagiatură |
| | | participat | (proces-verbal, | | |
| | | | autorizaţie de | | |
| | | | vânătoare etc.) | | |
|____|________|______________|___________________|_______________|_____________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|____|________|______________|___________________|_______________|_____________|
| 1 | | | | | |
|____|________|______________|___________________|_______________|_____________|
| 2 | | | | | |
|____|________|______________|___________________|_______________|_____________|
| 3 | | | | | |
|____|________|______________|___________________|_______________|_____________|
| .. | | | | | |
|____|________|______________|___________________|_______________|_____________|
| .. | | | | | |
|____|________|______________|___________________|_______________|_____________|
| .. | | | | | |
|____|________|______________|___________________|_______________|_____________|

Semnătura stagiarului
.....................

ANEXA 4
la Regulamentul pentru
obţinerea permiselor de vânătoare

Organizaţia vânătorească
........................
Nr. ...../..............

RECOMANDARE DE ABSOLVIRE

Ca urmare a rezultatelor obţinute în perioada de stagiatură (tragerea cu arma de vânătoare la ţintă fixă şi la talere în poligonul de tir şi participarea la acţiunile de vânătoare), îl/o recomandăm pe dl/dna ............., fiul/fiica lui ............ şi al/a ............, domiciliat/domiciliată în ............, posesor/posesoare al/a BI/CI seria ......... nr. ..................., eliberat de ............... la data de ............., C.N.P. .................., pentru a participa la examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent.

Data Conducător executiv/împuternicit,
........ .................................
(numele, prenumele, funcţia)

ANEXA 5
la Regulamentul pentru
obţinerea permiselor de vânătoare

Organizaţia vânătorească
........................

DECLARAŢIE

Subsemnatul, .........................., cetăţean .................., fiul lui ................ şi al ................., născut în anul ...., luna ....., ziua ...., în localitatea ...................., judeţul ....................., domiciliat în ....................., str. ................ nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., judeţul (sectorul) ..................., posesor al actului de identitate ...... seria ......, nr. ............, eliberat de ............, la data de ..............., cod numeric personal ..................., cunoscând sancţiunile penale privind falsul în declaraţii, conform art. 292 Cod penal, pe propria răspundere declar că în ultimii 3 ani nu am săvârşit fapte care sunt încadrate ca infracţiuni de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Dau prezenta declaraţie pentru a-mi servi la examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent.

Data
............

Declarant
Numele şi prenumele ....................
Semnătura ..............................

#M1
ANEXA 6
la Regulamentul pentru
obţinerea permiselor de vânătoare

[tehărău]

Cu ajutorul colegilor @mandy si @Sly_Fox, in incalceala legislativa am gasit si acest Ordin, in format doc. si il atasez bibliotecii forumului. Va rog ca in cazul in care versiunea nu e corect redactata sau un alt act normativ o modifica, sa semalati. Va multumesc!

[tehărău]

Acelasi text se continua cu "intrebari si raspunsuri". Cred ca e util sa le postez. Probabil ca intre timp s-au modificat. Cine are versiuni mai noi, sa spuna si modificam si aici:

[tehărău]

Set de întrebări şi răspunsuri privind examenul de vânător

Răspunsurile corecte au fost marcate cu #.

I. Biologia speciilor de interes cinegetic

1. Căderea (lepădarea) coarnelor cerbului comun cu vârsta peste 2 ani şi jumătate are loc în perioada:
a) februarie - aprilie;#
b) iulie - august;
c) septembrie - octombrie.

2. Durata creşterii coarnelor cerbului comun este de:
a) 60 zile;
b) 90 - 100 zile;
c) 120 - 130 zile.#

3. Împerecherea cerbului comun se desfăşoară în perioada:
a) septembrie - octombrie;#
b) iulie - august;
c) noiembrie - decembrie.

4. Aprecierea vârstei cerbului împuşcat se poate face după:
a) dentiţie;#
b) mărimea copitelor;
c) greutatea craniului.

5. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de trofeu, este:
a) 10 septembrie - 15 noiembrie;#
b) 1 septembrie - 15 februarie;
c) 1 septembrie - 15 decembrie.

6. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de selecţie, este:
a) 10 septembrie - 15 noiembrie;
b) 1 septembrie - 15 februarie;
c) 1 septembrie - 15 noiembrie.#

7. Perioada de vânătoare la femela şi viţelul de cerb comun este:
a) 10 septembrie - 15 noiembrie;
b) 1 septembrie - 15 februarie;#
c) 1 septembrie - 15 noiembrie.

8. Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după:
a) forma capului;
b) forma corpului şi comportamentul animalului pe teren;#
c) culoarea părului.

9. Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de:
a) zona de câmpie cu trupuri mici de pădure;
b) pădurile de foioase sau de amestec de foioase şi răşinoase de mare întindere;#
c) zona luncilor râurilor cu păduri de foioase.

10. Longevitatea cerbului comun este de:
a) 10 ani;
b) 14 ani;
c) circa 20 de ani.#

11. Cârduirea cerbului comun are loc în perioada:
a) martie - iunie;
b) august - octombrie;
c) octombrie - aprilie.#

12. Activitatea cerbului comun are caracter:
a) diurn;
b) auroral şi diurn;
c) crepuscular şi nocturn.#

13. Prădătorul cel mai important al cerbului comun este:
a) ursul;
b) râsul;
c) lupul.#

14. Dimorfismul sexual la cerbul comun este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;#
c) inexistent.

15. Metodele permise de lege pentru vânarea cerbului comun sunt:
a) la pândă sau la dibuit;#
b) la goană sau cu câini gonitori;
c) la pândă la hrănitori sau sărării.

16. Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de:
a) 5 - 6 ani;
b) 9 - 10 ani;#
c) 14 - 16 ani.

17. Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de:
a) 1 an şi 5 luni;#
b) la 2 ani şi 3 luni;
c) la 3 ani.

18. Perioada de împerechere a cerbului lopătar este:
a) octombrie - noiembrie;#
b) august - septembrie;
c) ianuarie - februarie.

19. Durata gestaţiei ciutei de lopătar este de:
a) 7 - 1/2 luni;#
b) 5 - 1/2 luni;
c) 9 luni.

20. Fătarea ciutei de lopătar are loc în perioada:
a) mai - iulie;#
b) februarie - martie;
c) martie - mai.

21. Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă:
a) pădurile de răşinoase de mare întindere;
b) pădurile de amestec de foioase şi răşinoase din zona montană;
c) pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona de şes şi coline.#

22. Cerbul lopătar este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;#
c) autohtonă în anumite zone din ţară.

23. Metodele permise de lege pentru vânarea cerbului lopătar sunt:
a) la pândă sau la dibuit;#
b) la goană;
c) la pândă la hrănitori.

24. Longevitatea cerbului lopătar este de:
a) 10 - 12 ani;
b) 14 - 16 ani;
c) 20 - 25 ani;#

25. Perioada de vânătoarea a masculului de cerb lopătar, de trofeu, este:
a) 10 octombrie - 1 decembrie;#
b) 1 septembrie - 15 decembrie;
c) 1 septembrie - 15 februarie.

26. Perioada de vânătoare a masculului de cerb lopătar, de selecţie, este:
a) 10 octombrie - 1 decembrie;
b) 1 septembrie - 15 decembrie;#
c) 1 septembrie - 15 februarie.

27. Perioada de vânătoare a femelei şi viţelului de cerb lopătar este:
a) 10 octombrie - 1 decembrie;
b) 1 septembrie - 15 decembrie;
c) 1 septembrie - 15 februarie.#

28. Iepurele de vizuină este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;#
c) autohtonă în anumite zone din ţară.

29. Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă:
a) terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetaţie arbustivă;#
b) malurile apelor unde îşi sapă galerii;
c) păduri întinse de foioase.

30. Iepurele de vizuină trăieşte:
a) în colonii;#
b) solitar;
c) solitar şi gregar.

31. Perioada de vânătoare a iepurelui de vizuină este:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie;#
b) 1 octombrie - 30 decembrie;
c) 1 ianuarie - 15 februarie.

32. Bizamul este un animal:
a) de apă;
b) de uscat;
c) semiacvatic.#

33. Bizamul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;#
c) autohtonă în anumite zone din ţară.

34. Hrana bizamului este:
a) exclusiv animală;
b) animală şi vegetală;#
c) exclusiv vegetală.

35. Metodele admise la vânătoarea bizamului sunt:
a) la nadă;
b) la pândă şi la dibuit;#
c) la vizuină cu câini.

36. Bizamul se vânează în perioada:
a) 1 septembrie - 15 aprilie;#
b) 1 august - 15 februarie;
c) 15 octombrie - 15 martie.

37. Maturitatea sexuală la vulpe este atinsă la vârsta de:
a) 10 luni;#
b) 18 luni;
c) 2 ani.

38. Împerecherea vulpii are loc în perioada:
a) decembrie - ianuarie;
b) ianuarie - februarie;#
c) martie - aprilie.

39. Gestaţia vulpii este de:
a) 62 - 68 de zile;
b) 52 - 53 de zile;#
c) 40 - 45 de zile.

40. Hrana vulpii este de natură:
a) exclusiv animală;
b) animală şi vegetală;#
c) exclusiv vegetală.

41. Metodele admise la vânătoarea vulpii sunt:
a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini;
b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană;#
c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă.

42. Simţurile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt:
a) văzul şi gustul;
b) auzul şi mirosul;#
c) gustul şi pipăitul.

43. Din punct de vedere comportamental vulpea este:
a) fidelă locului de trai;#
b) puţin fidelă locul de trai;
c) nu este fidelă locului obişnuit de trai.

44. Longevitatea vulpii este de:
a) 5 - 7 ani;
b) 10 - 12 ani;#
c) 18 - 20 ani.

45. Vulpea trăieşte:
a) în grupuri mari (haită);
b) solitar;#
c) cu familia.

46. Activitatea vulpii are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;#
c) diurn.

47. Trofeul vulpii este reprezentat de:
a) blană;
b) craniu;#
c) osul penian.

48. Longevitatea şacalului este de:
a) 12 - 14 ani;#
b) 6 - 8 ani;
c) 20 - 22 ani.

49. Trofeul şacalului este reprezentat de:
a) exclusiv blană;
b) exclusiv craniu;
c) blană şi craniu.#

50. Şacalul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;#
c) autohtonă şi alohtonă.

51. Hrana şacalului este de origine:
a) animală şi vegetală;#
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.

52. Şacalul se vânează în perioada:
a) 15 mai - 31 martie;#
b) 1 octombrie - 28 februarie;
c) 15 august - 15 septembrie.

53. Metodele admise la vânarea şacalului sunt:
a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini;
b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană;#
c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă.

54. Câinele enot este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;#
c) autohtonă în anumite zone din ţară.

55. Activitatea câinelui enot are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;#
c) diurn.

56. Hrana câinelui enot este de origine:
a) animală şi vegetală;#
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.

57. Perioada de vânătoare a câinelui enot este:
a) 15 septembrie - 31 martie;#
b) 1 august - 31 decembrie;
c) 1 august - 31 martie.

58. Biotopul favorabil câinelui enot este reprezentat de:
a) pădurile întinse din zona de deal;
b) pădurile întinse din zona de câmpie;
c) pădurile din apropierea apelor.#

59. Activitatea viezurelui are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;#
c) diurn.

60. Hrana viezurelui este de origine:
a) animală şi vegetală;#
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.

61. Biotopul favorabil viezurelui este reprezentat de:
a) pădurile de foioase de deal şi câmpie;#
b) terenurile cu apa freatică aproape de suprafaţă;
c) pădurile de răşinoase.

62. Caracteristica principală a viezurelui în timpul iernii este reprezentată de:
a) căutarea hranei în teren deschis;
b) somnul de iarnă;#
c) căutarea hranei în stufărişuri.

63. Metodele admise la vânarea viezurelui sunt:
a) exclusiv la pândă şi la vizuină cu câini;
b) la pândă, la vizuină cu câini şi la goană;#
c) exclusiv la vizuină cu câini şi la goană.

64. Trofeul viezurelui este reprezentat de:
a) blană şi craniu;
b) colţi;
c) exclusiv craniul.#

65. Perioada de vânătoare a viezurelui este:
a) 1 august - 31 martie;#
b) 15 septembrie - 31 decembrie;
c) 1 februarie - 31 martie;

66. Longevitatea viezurelui este de:
a) 10 ani;
b) 15 ani;#
c) 20 ani.

67. Simţurile mai dezvoltate ale râsului sunt:
a) auzul şi văzul;#
b) mirosul şi auzul;
c) văzul şi mirosul.

68. Simţul mai redus al râsului este reprezentat de:
a) miros;#
b) auz;
c) văz.

69. Biotopul favorabil râsului este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
b) complexele păduroase de mare întindere, liniştite;#
c) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti.

70. Râsul este specie:
a) autohtonă;#
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.

71. Activitatea râsului are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;#
c) diurn.

72. Dimorfismul sexual la râs este:
a) mediu pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) foarte slab pronunţat.#

73. Hrana râsului este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.#

74. Metodele admise la reglarea numerică a efectivelor râsului sunt:
a) exclusiv la pândă şi la dibuit;
b) la pândă, la dibuit şi la goană;#
c) exclusiv la dibuit şi goană.

75. Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos:
a) pisica sălbatică;
b) râsul;#
c) jderul de piatră.

Figura 1Lex: Figura aferentă pct. 75

76. Conform legii, în România râsul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;#
b) a căror vânare este permisă;
c) ce trebuie combătute.

77. Conform legii, în România, reglarea numerică a efectivelor râsului este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;#
b) nu;
c) da, fără restricţii.

78. Râsul atacă următoarele categorii de animale:
a) sănătoase;
b) slabe, bolnave, rănite;
c) a) şi b).#

79. Trofeul râsului este reprezentat de:
a) colţi;
b) smocurile de păr din vârful urechilor;
c) blană şi craniu.#

80. Urma pârtie a râsului se aseamănă cu urma:
a) câinelui;
b) jderului;
c) pisicii sălbatice.#

81. Râsul se hrăneşte cu:
a) exclusiv animale pe care le vânează;
b) animale pe care le vânează şi rareori cadavre de animale;#
c) exclusiv cadavre de animale;

82. Longevitatea râsului este de circa:
a) 18 ani;#
b) 10 ani;
c) 5 ani.

83. Pisica sălbatică trăieşte:
a) exclusiv solitar;
b) în familie;
c) individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecherii.#

84. Care este duşmanul principal al pisicii sălbatice:
a) lupul;
b) vulpea;
c) râsul.#

85. Hrana pisicii sălbatice este de origine:
a) exclusiv animală;#
b) exclusiv vegetală;
c) vegetală şi animală.

86. Activitatea pisicii sălbatice are caracter:
a) crepuscular şi nocturn;#
b) auroral şi diurn;
c) diurn şi crepuscular.

87. Conform legii, în România, pisica sălbatică face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;#
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.

88. Conform legii, în România, reglarea numerică a efectivelor pisicii sălbatice este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;#
b) nu;
c) da, fără restricţii.

89. Pisica sălbatică are coada:
a) groasă cu inele de culoare închisă;#
b) groasă cu inele de culoare roşcată;
c) groasă cu un colorit uniform maroniu.

90. Care din imaginile alăturate reprezintă pisica sălbatică?
a) A;#
b) B;
c) Niciuna.

Figura 2Lex: Figura aferentă pct. 90

91. Trofeul pisicii sălbatice este reprezentat de:
a) favoriţi;
b) colţi;
c) blană şi craniu.#

92. Simţurile mai dezvoltate ale lupului sunt:
a) auzul şi văzul;
b) mirosul şi auzul;#
c) văzul şi mirosul.

93. Lupul este un carnivor cu o greutate de:
a) 10 - 15 kg - excepţional mai mult;
b) 15 - 20 kg - excepţional mai mult;
c) 25 - 50 kg - excepţional mai mult.#

94. În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de:
a) pădurile din zona de câmpie;
b) pădurile din zona de dealuri şi munte;#
c) pădurile din luncile râurilor.

95. Lupul este specie:
a) autohtonă;#
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.

96. Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;#
c) diurn.

97. Dimorfismul sexual la lup este:
a) slab pronunţat;#
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.

98. Hrana lupului este de origine:
a) animală şi vegetală;#
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.

99. Metodele admise la vânarea lupului sunt:
a) exclusiv la pândă, nadă şi la dibuit;
b) la pândă, la nadă, la dibuit şi la goană;#
c) exclusiv la dibuit, la nadă şi la goană.

100. Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 3Lex: Figura aferentă pct. 100

101. Conform legii, în România, lupul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;#
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.

102. Conform legii, în România reglarea numerică a efectivelor lupului este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;#
b) nu;
c) da, fără restricţii.

103. Lupul atacă următoarele categorii de animale:
a) sănătoase;
b) slabe, bolnave, rănite;
c) a) şi b).#

104. Trofeul convenţional al lupului este reprezentat de:
a) colţi;
b) osul penian;
c) blană şi craniu.#

105. Urma pârtie a lupului se aseamănă mai mult cu urma:
a) câinelui;#
b) vulpii;
c) pisicii sălbatice.

106. Lupul se hrăneşte cu:
a) exclusiv animale pe care le vânează;
b) animale pe care le vânează şi cadavre de animale;#
c) exclusiv cadavre de animale.

107. Longevitatea lupului este de circa:
a) 5 - 10 ani;
b) 10 - 12 ani;
c) 15 - 16 ani.#

108. Gestaţia lupoaicei este de:
a) 62 - 63 de zile;#
b) 70 - 75 de zile;
c) 50 - 55 de zile.

109. Lupul trăieşte:
a) exclusiv în grup familial;
b) exclusiv solitar;
c) în haite şi solitar.#

110. Boala care cauzează cele mai mari pierderi în rândul lupilor este:
a) antraxul;
b) febra aftoasă;
c) turbarea.#

111. Este permisă vânarea lupului prin utilizarea steguleţelor şi a gardurilor?
a) uneori, în situaţia în care produce pagube deosebite;
b) da;
c) nu.#

112. Cele mai dezvoltate simţuri ale vidrei sunt:
a) mirosul şi auzul;
b) văzul şi auzul;
c) văzul, auzul şi mirosul.#

113. Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
b) ţărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi stătătoare;#
c) complexele păduroase de mare întindere, liniştite.

114. Activitatea vidrei are caracter:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;#
c) diurn.

115. Dimorfismul sexual la vidră este:
a) pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) foarte slab pronunţat.#

116. Hrana vidrei este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) vegetală;
c) animală.#

117. Care din imaginea alăturată reprezintă vidra?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 4Lex: Figura aferentă pct. 117

118. Conform legii, în România, vidra face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;#
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.

119. Conform legii, în România vânarea vidrei este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;
b) nu;#
c) da, fără restricţii.

120. Caracteristica urmei pârtie a vidrei este:
a) imprimarea a patru degete;
b) imprimarea membranei interdigitale care uneşte degetele;#
c) imprimarea pintenului.

121. Longevitatea la vidră este de circa:
a) 18 ani;#
b) 12 ani;
c) 8 ani.

122. Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;
b) împrejurimile apelor curgătoare şi stătătoare;#
c) complexele păduroase de mare întindere, liniştite.

123. Activitatea nurcii are caracter preponderent:
a) auroral;
b) crepuscular şi nocturn;#
c) diurn.

124. Hrana nurcii este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) vegetală;
c) animală.#

125. Conform legii, în România, nurca face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;#
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.

126. Conform legii, în România, vânarea nurcii este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;
b) nu;#
c) da, fără restricţii.

127. Longevitatea nurcii este de circa:
a) 4 - 6 ani;
b) 8 - 10 ani;#
c) 12 - 14 ani.

128. Biotopul jderului de copac este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere;#
b) trupuri de pădure mici în apropierea apelor;
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.

129. Biotopul jderului de piatră este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere;
b) trupuri de pădure mici în apropierea apelor;
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.#

130. Hrana jderilor este de natură:
a) exclusiv animală;
b) exclusiv vegetală;
c) animală şi vegetală.#

131. Activitatea jderilor are caracter preponderent:
a) diurn;
b) crepuscular şi nocturn;#
c) auroral şi diurn.

132. Perioada de vânătoare a jderilor este:
a) 15 septembrie - 31 martie;#
b) 1 octombrie - 31 decembrie;
c) 15 octombrie - 31 ianuarie.

133. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră?
a) A;
b) B;
c) C.#

Figura 5Lex: Figura aferentă pct. 133

134. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 6Lex: Figura aferentă pct. 134

135. Habitatul favorabil dihorului comun este reprezentat de:
a) fâneţe, şoproane, hambare, grămezi de crengi, poduri şi canale;#
b) păduri de mare întindere;
c) tufişurile din zona de stepă.

136. Hrana dihorului comun este de natură:
a) exclusiv animală;
b) exclusiv vegetală;
c) animală şi vegetală.#

137. Perioada admisă pentru vânarea dihorului comun este:
a) 15 septembrie - 31 martie;#
b) 15 august - 20 februarie;
c) 15 octombrie - 31 ianuarie.

138. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;#
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

139. Fazanul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;#
c) autohtonă în anumite zone din ţară.

140. Activitatea fazanului are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.#

141. Dimorfismul sexual la fazan este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;#
c) inexistent.

142. Constituirea "haremurilor" la fazan are loc:
a) primăvara, devreme;#
b) vara;
c) tot timpul anului.

143. Fazanul este specie:
a) poligamă;#
b) monogamă;
c) rareori poligamă.

144. Hrana fazanului este de origine:
a) vegetală şi animală;#
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.

145. Metodele admise la vânarea fazanului sunt:
a) la pândă şi la dibuit;
b) la sărite şi la goană;#
c) la pândă.

146. Vânarea fazanului este permisă:
a) la pândă, la hrănitori;
b) la goană, în zbor;#
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.

147. Vânarea fazanului este permisă:
a) de la apusul la răsăritul soarelui;
b) la sărite, cu câinele de vânătoare;#
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.

148. Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:
a) A;
b) B;
c) C.#

Figura 7Lex: Figura aferentă pct. 148

149. Conform legii, în România, fazanul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;#
c) a căror vânare este strict interzisă.

150. Urma tipar a fazanului se aseamănă cu urma de:
a) cocoş de munte;
b) raţă;
c) potârniche.#

151. Câte ponte depune făzăniţa în cursul unui an?
a) 1 - 2;#
b) 2 - 3;
c) 3 - 4.

152. Aprecierea vârstei cocoşului de fazan se face după:
a) forma şi mărimea pintenilor;#
b) lungimea ciocului;
c) forma capului.

153. Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;#
c) mirosul şi auzul.

154. Vânarea fazanilor este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie;
b) 1 octombrie - 28 februarie;#
c) 1 august - 31 decembrie.

155. Fidelitatea fazanului faţă de locul unde a crescut este:
a) puternic pronunţată;
b) pronunţată;
c) puţin pronunţată;#

156. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;
b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;#
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

157. Potârnichea este specie:
a) autohtonă;#
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.

158. Activitatea potârnichii are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.#

159. Dimorfismul sexual la potârniche este:
a) slab pronunţat;#
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.

160. Potârnichea este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;#
c) rareori poligamă.

161. Hrana potârnichii este de origine:
a) vegetală şi animală;#
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.

162. Metodele admise la vânarea potârnichii sunt:
a) la pândă şi la dibuit;
b) la sărite şi la goană;#
c) la pândă.

163. Vânarea potârnichii este permisă:
a) la pândă, la hrănitori;
b) la goană, în zbor;#
c) la pândă, seara, pe sol unde înnoptează.

164. Vânarea potârnichii este permisă:
a) de la apusul la răsăritul soarelui;
b) la sărite, cu câinele de vânătoare;#
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează.

165. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 8Lex: Figura aferentă pct. 165

166. Conform legii, în România, potârnichea face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;#
c) a căror vânare este strict interzisă.

167. Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:
a) cocoş de munte;
b) raţă;
c) fazan.#

168. Câte ponte depune potârnichea în cursul unui an?
a) 1 - 2;#
b) 2 - 3;
c) 3 - 4.

169. Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este de origine:
a) exclusiv vegetală;
b) exclusiv animală;#
c) vegetală şi animală.

170. Culoarea picioarelor la exemplarele de potârniche în primele 5 - 6 luni de viaţă este:
a) neagră;
b) galbenă;#
c) cenuşiu-albăstruie.

171. La exemplarele de potârniche cu vârste sub un an, primele două remige primare sunt:
a) rotunde la vârf;
b) ascuţite la vârf;#
c) rotunde sau ascuţite la vârf, în funcţie de locul de trai.

172. Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;#
c) mirosul şi auzul.

173. Vânarea potârnichilor este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie;
b) 15 septembrie - 31 decembrie;#
c) 1 august - 31 decembrie.

174. Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:
a) foarte pronunţată;#
b) pronunţată;
c) puţin pronunţată.

175. Potârnichea îşi face cuibul:
a) în arbori;
b) în scorburile arborilor bătrâni;
c) pe sol.#

176. La exemplarele de potârniche faţă de cele de fazan, se întâlneşte fenomenul de albinism?
a) nu;
b) da, mai rar decât la fazan;#
c) da, mai des decât la fazan.

177. Hrana prepeliţei este de origine:
a) vegetală şi animală;#
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.

178. Metodele admise la vânarea prepeliţei sunt:
a) la pândă şi la dibuit;
b) la sărite;#
c) la pândă.

179. Vânarea prepeliţei este permisă:
a) la pândă, la hrănitori.
b) la sărite, cu câinele de vânătoare;#
c) la pândă, seara, pe sol unde înnoptează.

180. Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 9Lex: Figura aferentă pct. 180

181. Conform legii, în România, prepeliţa face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;#
c) a căror vânare este strict interzisă.

182. Prepeliţa este specie:
a) migratoare;#
b) sedentară;
c) eratică.

183. Vânarea prepeliţei este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie;
b) 15 august - 31 decembrie;#
c) 1 august - 31 decembrie.

184. Prepeliţa îşi face cuibul:
a) în arbori;
b) în scorburile arborilor bătrâni;
c) pe sol.#

185. Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?
a) 1 - 2;#
b) 2 - 3;
c) 3 - 4.

186. Prepeliţa este specie:
a) poligamă;#
b) monogamă;
c) rareori poligamă.

187. Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:
a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;#
b) păduri întinse din zona de deal;
c) păduri situate în luncile râurilor.

188. Migraţia de toamnă a prepeliţei are loc preponderent în luna:
a) august;
b) septembrie;#
c) octombrie.

189. În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase;#
b) trupurile mici de pădure din zona de munte alternând cu terenuri agricole divers cultivate;
c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi.

190. Cocoşul de munte este specie:
a) autohtonă;#
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.

191. Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn;
b) crepuscular şi nocturn;
c) diurn.#

192. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;#
c) inexistent.

193. Cocoşul de munte este specie:
a) poligamă;#
b) monogamă;
c) rareori poligamă.

194. Hrana cocoşului de munte este de origine:
a) animală şi vegetală;#
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.

195. Metodele admise la vânarea cocoşului de munte sunt:
a) la pândă şi la goană;
b) la pândă şi la dibuit;#
c) la sărite şi la goană.

196. Vânarea cocoşului de munte este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;#
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

197. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:
a) A;
b) B;
c) C.#

Figura 10Lex: Figura aferentă pct. 197

198. Conform legii, în România, cocoşul de munte face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;
b) a căror vânare este permisă;#
c) a căror vânare este strict interzisă.

199. Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:
a) imprimarea celor 3 degete;
b) imprimarea celor cinci degete;
c) imprimarea degetelor şi a "vârzobilor".#

200. Ce reprezintă "vârzobii" pentru cocoşul de munte?
a) lamele cornoase crescute pe degete;#
b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor;
c) smocul de pene ce atârnă sub cioc.

201. Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:
a) mirosul şi văzul;
b) văzul şi auzul;#
c) mirosul şi auzul.

202. Vânarea masculului de cocoş de munte este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie;
b) 20 aprilie - 10 mai;#
c) 1 august - 31 decembrie.

203. Vânarea femelei de cocoş de munte este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie;
b) 20 aprilie - 10 mai;
c) nu este permisă.#

204. Cocoşul de munte este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;#
c) eratică.

205. Vânătoarea cocoşului de munte se face:
a) la pândă, la locul de rotit;#
b) la goană, cu câini gonitori;
c) la sărite.

206. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) autohtonă;#
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.

207. Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

208. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) poligamă;#
b) monogamă;
c) rareori poligamă.

209. Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:
a) animală şi vegetală;#
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.

210. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 11Lex: Figura aferentă pct. 210

211. Conform legii, în România, cocoşul de munte face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;#
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este strict interzisă.

212. Conform legii, în România, vânarea cocoşului de mesteacăn este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;
b) nu;#
c) da, fără restricţii.

213. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) migratoare;
b) sedentară;#
c) eratică.

214. Durata creşterii coarnelor căpriorului este de:
a) 60 zile;
b) 90 - 100 zile;
c) 120 - 130 zile.#

215. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta peste 2 ani are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie;#
b) iulie - august;
c) septembrie - octombrie.

216. Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:
a) februarie;#
b) noiembrie;
c) septembrie.

217. Căderea celei de a doua serii de coarne (cu rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:
a) noiembrie;#
b) februarie;
c) septembrie;

218. Împerecherea căpriorului se desfăşoară în perioada:
a) iulie - august şi noiembrie - decembrie;#
b) mai - iunie;
c) septembrie - octombrie.

219. Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face:
a) după dentiţie;#
b) după mărimea copitelor;
c) după greutatea craniului.

220. Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:
a) după forma corpului şi comportament;#
b) după forma şi mărimea coarnelor;
c) după culoarea blănii.

221. Perioada de vânătoare a masculului de căprior este:
a) 15 mai - 15 octombrie;#
b) 1 septembrie - 15 februarie;
c) 1 septembrie - 15 decembrie.

222. Perioada de vânătoare a femelei de căprior este:
a) 1 septembrie - 15 februarie;#
b) 15 septembrie - 31 decembrie;
c) 1 octombrie - 15 decembrie.

223. Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:
a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie, alternând cu diverse culturi agricole sau fâneţe;#
b) păduri întinse de foioase din zona de deal;
c) păduri întinse de foioase şi răşinoase.

224. Longevitatea căpriorului este de:
a) 5 ani;
b) 10 ani;
c) 15 ani.#

225. Cârduirea căpriorului are loc în perioada:
a) martie - iunie;
b) august - octombrie;
c) noiembrie - martie.#

226. Activitatea căpriorului are caracter preponderent:
a) diurn;
b) auroral şi diurn;
c) crepuscular şi nocturn.#

227. Prădătorul cel mai important al căpriorului în zona de munte este:
a) ursul;
b) şacalul;
c) râsul.#

228. Prădătorul cel mai important al căpriorului în zona de câmpie este:
a) mistreţul;
b) râsul;
c) vulpea, pisica sălbatică şi câinii hoinari.#

229. Dimorfismul sexual la căprior este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

230. Metodele permise de lege pentru vânarea căpriorului sunt:
a) la pândă sau la dibuit;#
b) la goană sau cu câini gonitori;
c) la pândă la hrănitori sau sărării.

231. Vânarea căpriorului mascul este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;#
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

232. Vânarea căpriorului femelă este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;#
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

233. Vânarea căpriorului este permisă:
a) la dibuit;#
b) la pândă la hrănitori;
c) la goană, cu câini gonitori.

234. Vânarea căpriorului este permisă:
a) la pândă;#
b) la pândă la sărării;
c) la goană.

235. Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:
a) 5 - 8 ani;#
b) 2 - 4 ani;
c) 9 - 12 ani.

236. Selecţia căpriorilor masculi are ca scop final:
a) reglarea numerică a indivizilor;
b) eliminarea exemplarelor îmbătrânite;
c) îmbunătăţirea calităţii trofeelor.#

237. Căprioara ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
a) 2 ani;
b) 3 ani;
c) 1 an şi 2 luni.#

238. La căprior, coarnele reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu;
b) malformaţie a craniului;
c) caracter sexual secundar.#

239. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu;
b) malformaţie;#
c) caracter sexual secundar.

240. La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:
a) adaptării la condiţiile de mediu;
b) castrării sau lezionării testiculelor;#
c) lezionării cilindrilor frontali.

241. Trofeul convenţional la căprior este reprezentat de:
a) blană;
b) craniu cu coarne;#
c) exclusiv coarne.

242. "Oglinda" este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:
a) vară;
b) toamnă;
c) iarnă.#

243. Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie;
b) iulie - august;
c) niciodată.#

244. Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie;
b) iulie - august;
c) niciodată.#

245. Împerecherea la capra neagră se desfăşoară în perioada
a) octombrie - noiembrie;#
b) iulie - august;
c) august - septembrie.

246. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:
a) după dentiţie şi inelele anuale de pe coarne;#
b) după mărimea copitelor;
c) după greutatea craniului.

247. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:
a) după numărul inelelor anuale de pe coarne;#
b) după lungimea coarnelor;
c) după grosimea coarnelor.

248. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:
a) prin adăugarea cifrei 1 la numărul inelelor anuale de pe coarne;#
b) prin adăugarea cifrei 3 la numărul inelelor anuale de pe coarne;
c) prin adăugarea cifrei 5 la numărul inelelor anuale de pe coarne.

249. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de selecţie, este:
a) 15 mai - 15 octombrie;
b) 1 septembrie - 15 februarie;
c) 1 septembrie - 15 decembrie.#

250. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de trofeu, este:
a) 15 mai - 15 octombrie;
b) 15 octombrie - 15 decembrie;#
c) 1 septembrie - 15 februarie.

[tehărău]

251. La masculul de capră neagră curbura la vârf a coarnelor este de circa:
a) 120°;
b) 140°;
c) 180°.#

252. La femela de capră neagră curbura la vârf a coarnelor este de circa:
a) 90°;
b) 140°;#
c) 180°.

253. La capra neagră coarnele cresc până la:
a) 8 ani;
b) 14 ani;
c) sfârşitul vieţii.#

254. La capra neagră coarnele cresc pe:
a) cilindrii frontali;
b) cepi osoşi;#
c) prelungiri ale oaselor temporale.

255. Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de:
a) limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin;#
b) pădurile întinse de foioase din zona de deal;
c) pădurile întinse de foioase şi răşinoase.

256. Longevitatea caprei negre este de:
a) 5 - 10 ani;
b) 10 - 12 ani;
c) 15 - 20 ani.#

257. Cârduirea caprei negre are loc în luna:
a) aprilie;
b) iulie;#
c) octombrie.

258. Activitatea caprei negre are caracter preponderent:
a) diurn;#
b) auroral;
c) crepuscular şi nocturn.

259. Prădătorii cei mai importanţi ai caprei negre sunt:
a) ursul şi mistreţul;
b) şacalul şi vulpea;
c) lupul şi râsul.#

260. Dimorfismul sexual la capra neagră este:
a) slab pronunţat;#
b) pronunţat;
c) inexistent.

261. Metodele permise de lege pentru vânarea caprei negre sunt:
a) la pândă sau la dibuit;#
b) la goană sau cu câini gonitori;
c) la pândă la hrănitori sau sărării.

262. Vânarea masculului de capră neagră este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;#
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

263. Vânarea femelei de capră neagră este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;#
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

264. Vânarea caprei negre este permisă:
a) la dibuit;#
b) la pândă la hrănitori;
c) la goană, cu câini gonitori.

265. Vânarea caprei negre este permisă:
a) la pândă şi dibuit;#
b) la pândă la sărării;
c) la goană.

266. La capra neagră creşterea accentuată a coarnelor are loc până la vârsta de:
a) 5 ani;#
b) 10 ani;
c) 15 ani.

267. Femela de capra neagră ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
a) 1 an;
b) 1,5 - 2,5 ani;#
c) 5 ani.

268. Urma caprei negre este:
a) alungită, mică iar pintenii se imprimă doar în fugă;#
b) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna;
c) lăţită, iar pintenii nu se imprimă de obicei.

269. Trofeul convenţional la capra neagră este reprezentat de:
a) blană;
b) coarne;#
c) părul din coamă.

270. "Oglinda" este caracteristică blănii caprei negre în perioada de:
a) vară;
b) toamnă;
c) iarnă.#

271. Care este culoarea caprei negre în perioada de vară?
a) brună închis;
b) neagră;
c) maroniu-gălbuie.#

272. Cele mai dezvoltate simţuri la capra neagră sunt:
a) auzul şi văzul;
b) auzul şi mirosul;#
c) mirosul şi văzul.

273. Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă?
a) brună închis;#
b) neagră;
c) gălbuie-cenuşie.

274. Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie;
b) iulie - august;
c) niciodată.#

275. Muflonul este specie:
a) autohtonă;
b) alohtonă;#
c) în anumite zone din ţară, alohtonă.

276. Împerecherea la muflon se desfăşoară în perioada:
a) august - ianuarie;#
b) martie - aprilie;
c) mai - iulie.

277. Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face:
a) după dentiţie şi inelele anuale;#
b) după mărimea copitelor;
c) după greutatea craniului.

278. Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face:
a) după numărul inelelor anuale de pe coarne;#
b) după lungimea coarnelor;
c) după grosimea coarnelor.

279. Perioada de vânătoare la muflon este:
a) 15 mai - 15 octombrie;
b) 1 septembrie - 15 februarie;
c) 15 septembrie - 15 decembrie.#

280. La masculul de muflon coarnele sunt:
a) lungi şi spiralate;#
b) scurte şi îndreptate spre spate;
c) lungi şi îndreptate în sus.

281. La femela de muflon coarnele sunt:
a) lungi şi spiralate;
b) scurte şi îndreptate spre spate;#
c) lungi şi îndreptate în sus.

282. La muflon coarnele cresc până la:
a) 8 ani;
b) 14 ani;
c) sfârşitul vieţii.#

283. La muflon coarnele cresc pe:
a) cilindrii frontali;
b) cepi osoşi;#
c) prelungiri ale oaselor temporale.

284. În România, biotopul favorabil muflonului este reprezentat de:
a) limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin;
b) păduri întinse din zona de deal cu sol stâncos şi uscat;#
c) păduri întinse de foioase din luncile râurilor.

285. Longevitatea muflonului este de:
a) 5 - 10 ani;
b) 10 - 12 ani;
c) 15 - 20 ani.#

286. Cele mai dezvoltate simţuri ale muflonului sunt:
a) auzul şi văzul;
b) auzul şi mirosul;
c) auzul, văzul şi mirosul.#

287. Activitatea muflonului are caracter preponderent:
a) diurn;#
b) auroral;
c) crepuscular şi nocturn.

288. Duşmanii cei mai importanţi ai muflonului sunt:
a) ursul şi mistreţul;
b) râsul şi câinele enot;
c) lupul, şacalul şi câinele hoinar.#

289. Dimorfismul sexual la muflon este:
a) slab pronunţat;
b) foarte pronunţat;#
c) inexistent.

290. Metodele permise de lege pentru vânarea muflonului sunt:
a) la pândă sau la dibuit;#
b) la goană sau cu câini gonitori;
c) la pândă la hrănitori sau sărării.

291. Vânarea masculului de muflon este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;#
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

292. Vânarea femelei de muflon este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuală;#
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns;
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă.

293. Vânarea muflonului este permisă:
a) la dibuit;#
b) la pândă la hrănitori;
c) la goană, cu câini gonitori.

294. Vânarea muflonului este permisă:
a) la pândă;#
b) la pândă la sărării;
c) la goană.

295. La capra neagră creşterea accentuată a coarnelor are loc până la vârsta de:
a) 5 ani;#
b) 10 ani;
c) 15 ani.

296. Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
a) 1 an;
b) 1,5 ani;#
c) 2 ani.

297. La muflon, coarnele reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu;#
b) malformaţie a craniului;
c) caracter sexual secundar.

298. Trofeul convenţional la muflon este reprezentat de:
a) blană;
b) coarne;#
c) părul din coamă.

299. Exemplarele de zimbru existente în România sunt de origine:
a) autohtonă;
b) alohtonă;#
c) autohtonă în anumite zone din ţară.

300. Simţurile mai dezvoltate ale mistreţului sunt:
a) auzul şi văzul;
b) mirosul şi auzul;#
c) văzul şi mirosul.

301. Care urme tipar sunt mai mari la mistreţ?
a) urmele tipar ale membrelor anterioare;#
b) urmele tipar ale membrelor posterioare;
c) nu există deosebiri de mărime între urme.

302. Simţul mai redus al mistreţului este reprezentat de:
a) miros;
b) auz;
c) văz.#

303. În România, biotopul favorabil al mistreţului este reprezentat de:
a) pădurile cu suprafeţe reduse din zona de câmpie;
b) pădurile întinse de foioase;#
c) pădurile cu suprafeţe reduse din zona de câmpie, alternând cu culturi agricole.

304. Mistreţul este specie:
a) autohtonă;#
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.

305. Activitatea mistreţului în căutarea hranei are caracter:
a) auroral;
b) nocturn;#
c) diurn.

306. Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistreţul cu vârsta peste doi ani?
a) culoarea părului;
b) mărimea colţilor;#
c) lungimea corpului.

307. Hrana mistreţului este de origine:
a) animală şi vegetală;#
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.

308. Metodele admise la vânarea mistreţului sunt:
a) la pândă, la nadă şi la dibuit;
b) la pândă, la dibuit şi la goană;#
c) la dibuit, la sărite şi la goană.

309. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers liniştit, a mistreţului?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 12Lex: Figura aferentă pct. 309

310. Există deosebiri între mărimea urmelor mistreţului şi mărimea urmelor porcului domestic?
a) da, la mistreţ, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare;#
b) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare;
c) nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii.

311. La ce vârstă ating lungimea maximă colţii mistreţului?
a) la circa 5 ani;
b) la circa 10 ani;#
c) la circa 15 ani.

312. La ce vârstă încep să se tocească colţii armă ai mistreţului mascul?
a) la 12 - 14 luni;
b) la 16 - 18 luni;#
c) la 20 - 22 luni.

313. Colţii armă ai mistreţului cresc pe:
a) maxilarul inferior;#
b) maxilarul superior;
c) ambele maxilare.

314. Colţii ascuţitori ai mistreţului cresc pe:
a) maxilarul inferior;
b) maxilarul superior;#
c) ambele maxilare.

315. Împerecherea mistreţului se desfăşoară de regulă în perioada:
a) iulie - august;
b) august - septembrie;
c) octombrie - decembrie.#

316. Aprecierea vârstei mistreţului cu vârsta până la doi ani şi jumătate, împuşcat, se poate face:
a) după dentiţie;#
b) după mărimea copitelor;
c) după colţi.

317. Aprecierea vârstei mistreţului mascul cu vârsta mai mare de doi ani şi jumătate, împuşcat, se poate face:
a) după dentiţie;
b) după mărimea copitelor;
c) după colţi.#

318. Perioada de vânătoare la mistreţ este:
a) 15 mai - 15 octombrie;
b) 1 august - 15 februarie;#
c) 1 septembrie - 15 februarie.

319. Longevitatea mistreţului este de:
a) 5 ani;
b) 10 ani;
c) 20 ani.#

320. Gestaţia la mistreţ este de:
a) 10 săptămâni;
b) 14 săptămâni;
c) 17 săptămâni.#

321. Cârduirea mistreţului începe în luna:
a) martie;
b) august;
c) noiembrie.#

322. Prădătorii cei mai importanţi al mistreţului sunt:
a) ursul, lupul şi râsul;#
b) şacalul şi câinii hoinari;
c) ursul şi câinele enot.

323. Vânarea mistreţului este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice;#
b) cartuşelor cu proiectile unice sau cu alice mai mari de 5 mm;
c) cartuşelor cu proiectile unice sau cartuşelor cu alice de 4 mm.

324. Vânarea mistreţului este permisă:
a) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare individuală;
b) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare colectivă;
c) în baza autorizaţiei de vânătoare individuale, colectivă tip A sau tip B.#

325. La mistreţ, colţii reprezintă:
a) malformaţie a maxilarului inferior;
b) armă de apărare şi atac;#
c) caracter sexual secundar.

326. Trofeul convenţional la mistreţ este reprezentat de:
a) blană;
b) colţi şi craniu;
c) colţi.#

327. Mistreţul poate fi vânat în afara perioadei legale de vânătoare?
a) nu, este interzis;
b) da, cu acordul conducerilor organizaţiilor vânătoreşti;
c) da, conform legii.#

328. Simţurile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt:
a) auzul şi văzul;
b) auzul şi mirosul;#
c) văzul şi mirosul.

329. Simţul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de:
a) miros;
b) auz;
c) văz.#

330. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de:
a) pădurile întinse din zona de deal;
b) trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole;#
c) păduri din zona de luncă.

331. Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter:
a) auroral;
b) nocturn;#
c) diurn.

332. Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;
c) inexistent.#

333. Hrana iepurelui de câmp este de origine:
a) animală şi vegetală;
b) exclusiv vegetală;#
c) exclusiv animală.

334. Metodele admise la vânarea iepurelui de câmp sunt:
a) la pândă, la dibuit şi la goană;
b) la pândă, la sărite şi la goană;#
c) la pândă, la sărite şi la dibuit.

335. Perioada de vânătoare la iepurele de câmp este:
a) 15 mai - 15 octombrie;
b) 1 noiembrie - 31 ianuarie;#
c) 1 noiembrie - 15 februarie.

336. Longevitatea iepurelui de câmp este de circa:
a) 2 - 4 ani;
b) 4 - 6 ani;
c) 8 - 12 ani.#

337. Gestaţia la iepurele de câmp este de circa:
a) 42 - 43 zile;#
b) 50 - 52 zile;
c) 58 - 60 zile.

338. Din punct de vedere al sociabilităţii, iepurele de câmp trăieşte în mod:
a) solitar;#
b) în grupuri mici;
c) familial.

339. Prădătorii cei mai importanţi ai iepurelui de câmp sunt:
a) vulpea, câinii şi pisicile hoinare;#
b) râsul şi lupul;
c) mistreţul şi râsul.

340. Simţurile ursului, cele mai dezvoltate, sunt reprezentate de:
a) miros şi auz;#
b) auz şi văz;
c) văz şi miros.

341. Biotopul favorabil ursului este reprezentat de:
a) pădurile de mare întindere, liniştite cu surse de hrană;#
b) pădurile de mică întindere, cu surse de hrană;
c) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti.

342. Ursul este specie:
a) autohtonă;#
b) alohtonă;
c) alohtonă în anumite zone din ţară.

343. Activitatea ursului are caracter:
a) auroral;
b) nocturn;#
c) diurn.

344. Dimorfismul sexual la urs este:
a) slab pronunţat;
b) puternic pronunţat;
c) inexistent.#

345. Care dintre următoarele imagini reprezintă urme ale membrelor de urs?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 13Lex: Figura aferentă pct. 345

346. Hrana ursului este de origine:
a) animală şi vegetală;#
b) exclusiv vegetală;
c) exclusiv animală.

347. Metodele admise la vânarea ursului sunt:
a) exclusiv la pândă şi la nadă;
b) la pândă, la nadă, la dibuit şi la goană;#
c) exclusiv la pândă şi goană.

348. Conform legii, în România, ursul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă;#
b) a căror vânare este permisă;
c) a căror vânare este permisă în timpul sezonului de vânătoare.

349. Conform legii, în România, reducerea numerică a ursului este permisă?
a) da, prin derogare de la lege;#
b) nu;
c) da, fără restricţii.

350. Ursul atacă următoarele categorii de animale:
a) sănătoase;
b) slabe, bolnave, rănite;
c) a) şi b).#

351. Trofeul convenţional al ursului este reprezentat de:
a) blană;
b) osul penian şi craniu;
c) blană şi craniu.#

352. Urma pârtie a ursului se aseamănă cu urma:
a) câinelui enot;
b) lupului;
c) viezurelui.#

353. Longevitatea ursului este de circa:
a) 10 - 15 ani;
b) 20 - 25 ani;
c) 30 - 35 ani.#

354. Starea de somn a ursului, din timpul iernii, poartă denumirea de:
a) somn de iarnă;#
b) hibernare;
c) repaus de iarnă.

355. Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) ţin cârma;
b) zboară;#
c) păstrează temperatura corpului.

356. Recticele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) ţin cârma;#
b) zboară.
c) păstrează temperatura corpului.

357. Tectricele păsărilor servesc pentru:
a) cârmă;
b) acoperirea aripilor;#
c) formarea "oglinzii".

358. Năpârlirea duce la pierderea capacităţii de zbor la păsările:
a) răpitoare;#
b) alte specii de păsări decât cele răpitoare;
c) migratoare.

359. Păsările, din România, oaspeţi de vară, cuibăresc:
a) în România;#
b) în ţările nordice;
c) în ţările din nordul Africii.

360. Păsările, din România, oaspeţi de iarnă, cuibăresc:
a) în România;
b) în ţările nordice;#
c) în ţările din nordul Africii.

361. Raţa mare este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) sedentară şi oaspete de vară;#
c) sedentară şi oaspete de iarnă.

362. La raţa mare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

363. La raţa mare longevitatea este de circa:
a) 11 ani;
b) 7 ani;
c) 4 ani.

364. La raţa mare "oglinda" este:
a) slab pronunţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.#

365. Raţa mare este, de regulă specie:
a) poligamă;
b) monogamă;#
c) rareori monogamă.

366. Hrana raţei mari este de origine:
a) exclusiv vegetală;
b) exclusiv animală;
c) animală şi vegetală.#

367. Perioada de vânătoare la raţa mare este:
a) 1 august - 15 noiembrie;
b) 1 septembrie - 28 februarie;#
c) 1 septembrie - 15 februarie;

368. La raţa mare, năpârlirea se produce:
a) la ambele sexe deodată;
b) mai întâi la femele şi apoi la masculi;
c) mai întâi la masculi şi apoi la femele.#

369. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?
a) A;
b) B;
c) C.#

Figura 14Lex: Figura aferentă pct. 369

370. Raţa cârâitoare este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de vară;#
c) sedentară şi oaspete de iarnă.

371. La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

372. La raţa cârâitoare "oglinda" este:
a) slab pronunţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.#

373. Perioada de vânătoare la raţa cârâitoare este:
a) 15 august - 20 noiembrie;
b) 1 septembrie - 28 februarie;#
c) 1 septembrie - 10 februarie.

374. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 15Lex: Figura aferentă pct. 374

375. Raţa mică este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de iarnă;#
c) sedentară şi oaspete de vară.

376. La raţa mică dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

377. La raţa mică "oglinda" este:
a) slab pronunţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată diferit la mascul faţă de femelă.#

378. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
a) 20 august - 15 noiembrie;
b) 1 septembrie - 15 februarie;
c) 1 septembrie - 28 februarie.#

379. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 16Lex: Figura aferentă pct. 379

380. Raţa fluierătoare este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) de pasaj;#
c) oaspete de vară.

381. La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

382. La raţa fluierătoare "oglinda" este:
a) slab pronunţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată diferit la mascul faţă de femelă.#

383. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
a) 1 septembrie - 28 februarie;#
b) 20 august - 15 noiembrie;
c) 1 septembrie - 15 februarie.

384. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 17Lex: Figura aferentă pct. 384

385. Raţa suliţar este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de iarnă;#
c) oaspete de vară.

386. La raţa suliţar dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

387. La raţa suliţar "oglinda" este:
a) slab pronunţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată diferit la mascul faţă de femelă.#

388. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
a) 1 septembrie - 28 februarie;#
b) 15 august - 20 noiembrie;
c) 1 septembrie - 15 februarie.

389. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 18Lex: Figura aferentă pct. 389

390. Raţa lingurar este specie:
a) de pasaj;#
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.

391. La raţa lingurar dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

392. La raţa lingurar "oglinda" este:
a) slab pronunţată la femele;
b) inexistentă la mascul;
c) colorată diferit la mascul faţă de femelă.#

393. Perioada de vânătoare la raţa lingurar este:
a) 1 septembrie - 28 februarie;#
b) 15 august - 20 noiembrie;
c) 1 septembrie - 15 februarie;

394. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?
a) A;
b) B;
c) C.#

Figura 19Lex: Figura aferentă pct. 394

395. Raţa cu cap castaniu este specie:
a) oaspete de iarnă şi de pasaj;#
b) sedentară şi de pasaj;
c) sedentară şi oaspete de vară.

396. La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

397. Perioada de vânătoare la raţa cu cap castaniu este:
a) 1 august - 28 februarie;
b) 15 august - 20 noiembrie;
c) 1 septembrie - 28 februarie.#

398. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 20Lex: Figura aferentă pct. 398

399. Raţa moţată este specie:
a) oaspete de iarnă;#
b) sedentară şi de pasaj;
c) sedentară şi oaspete de vară.

400. La raţa moţată dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

401. Perioada de vânătoare la raţa moţată este:
a) 1 august - 28 februarie;
b) 15 august - 20 noiembrie;
c) 1 septembrie - 28 februarie.#

402. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?
a) A;
b) B;
c) C.#

Figura 21Lex: Figura aferentă pct. 402

403. Raţa pestriţă este specie:
a) oaspete de vară;#
b) oaspete de iarnă;
c) de pasaj.

404. La raţa pestriţă dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

405. Perioada de vânătoare la raţa pestriţă este:
a) 1 august - 28 februarie;
b) 15 august - 20 noiembrie;
c) 1 septembrie - 28 februarie.#

406. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 22Lex: Figura aferentă pct. 406

407. Raţa sunătoare este specie:
a) oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;#
c) de pasaj.

408. La raţa sunătoare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

409. Perioada de vânătoare la raţa sunătoare este:
a) 1 august - 28 februarie;
b) 1 august - 15 noiembrie;
c) 1 septembrie - 28 februarie.#

410. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 23Lex: Figura aferentă pct. 410

411. Raţa cu cap negru este specie:
a) exclusiv sedentară;
b) oaspete de iarnă;#
c) sedentară şi oaspete de vară.

412. La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;
b) pronunţat;#
c) inexistent.

413. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
a) 20 august - 15 noiembrie;
b) 1 septembrie - 28 februarie;#
c) 1 septembrie - 15 martie.

414. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 24Lex: Figura aferentă pct. 414

415. Gâsca de vară este specie:
a) sedentară;
b) oaspete de vară şi de pasaj;#
c) oaspete de iarnă.

416. La gâsca de vară dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat;#
b) pronunţat;
c) inexistent.

417. Gâsca de vară este specie:
a) poligamă;
b) monogamă;#
c) rareori monogamă.

418. Perioada de vânătoare la gâsca de vară este:
a) 1 august - 15 noiembrie;
b) 1 septembrie - 28 februarie;#
c) 1 septembrie - 15 februarie.

419. La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:
a) aprilie;
b) mai;
c) iunie.#

420. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 25Lex: Figura aferentă pct. 420

421. Gâsca de semănătură este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;#
c) oaspete de vară.

422. Perioada de vânătoare la gâsca de semănătură este:
a) 1 septembrie - 28 februarie;#
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 1 septembrie - 15 februarie;

423. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 26Lex: Figura aferentă pct. 423

424. Gârliţa mare este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;#
c) oaspete de vară.

425. Perioada de vânătoare la gârliţa mare este:
a) 1 septembrie - 28 februarie;#
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 1 septembrie - 15 februarie.

426. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?
a) A;
b) B;
c) C.#

Figura 27Lex: Figura aferentă pct. 426

427. Găinuşa de baltă este specie:
a) sedentară;
b) de pasaj;
c) oaspete de vară.#

428. Perioada de vânătoare la găinuşa de baltă este:
a) 1 septembrie - 28 februarie;#
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 1 septembrie - 15 februarie.

429. Care din imaginile de mai jos reprezintă găinuşa de baltă?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 28Lex: Figura aferentă pct. 429

430. Cormoranul mare este specie:
a) sedentară şi eratică;#
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară şi de pasaj.

431. Hrana cormoranului mare este de origine:
a) vegetală;
b) animală;#
c) vegetală şi animală.

432. Perioada de vânătoare la cormoranul mare este:
a) 1 septembrie - 15 februarie;
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 1 septembrie - 28 februarie.#

433. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?
a) A;
b) B;
c) C.#

Figura 29Lex: Figura aferentă pct. 433

434. Becaţina comună este specie:
a) de pasaj şi oaspete de iarnă;#
b) oaspete de vară;
c) sedentară.

435. Perioada de vânătoare la becaţina comună este:
a) 1 septembrie - 15 februarie;
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 1 septembrie - 28 februarie.#

436. Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 30Lex: Figura aferentă pct. 436

437. Sitarul de pădure este specie:
a) de pasaj;#
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.

438. Perioada de vânătoare la sitarul de pădure este:
a) 1 septembrie - 15 februarie;
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 1 septembrie - 28 februarie.#

439. Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 31Lex: Figura aferentă pct. 439

440. Ciocârlia de câmp este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară;#
b) oaspete de iarnă;
c) sedentară.

441. Perioada de vânătoare la ciocârlia de câmp este:
a) 1 septembrie - 28 februarie;
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 15 septembrie - 15 noiembrie.#

442. Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 32Lex: Figura aferentă pct. 442

443. Cocoşarul este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară;
b) oaspete de iarnă;#
c) sedentară.

444. Perioada de vânătoare la cocoşar este:
a) 1 septembrie - 28 februarie;#
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 15 septembrie - 15 noiembrie.

445. Care din imaginile de mai jos reprezintă cocoşarul?
a) A;
b) B;
c) C.#

Figura 33Lex: Figura aferentă pct. 445

446. Sturzul de vâsc este specie:
a) eratică;#
b) oaspete de vară;
c) sedentară.

447. Perioada de vânătoare la sturzul de vâsc este:
a) 1 septembrie - 28 februarie;#
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 15 septembrie - 15 noiembrie;

448. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 34Lex: Figura aferentă pct. 448

449. Perioada de vânătoare la sturzul cântător este:
a) 1 septembrie - 28 februarie;#
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 15 septembrie - 15 noiembrie.

450. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul cântător?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 35Lex: Figura aferentă pct. 450

451. Perioada de vânătoare la sturzul viilor este:
a) 1 septembrie - 15 martie;
b) 1 septembrie - 28 februarie;#
c) 15 septembrie - 15 noiembrie.

452. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?
a) A;
b) B;
c) C.#

Figura 36Lex: Figura aferentă pct. 452

453. Perioada de vânătoare la porumbelul gulerat este:
a) 1 septembrie - 15 martie;
b) 15 august - 28 februarie;#
c) 1 septembrie - 28 februarie.

454. Porumbelul gulerat este specie:
a) eratică;
b) oaspete de vară;#
c) sedentară.

455. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 37Lex: Figura aferentă pct. 455

456. Perioada de vânătoare la porumbelul de scorbură este:
a) 1 septembrie - 15 martie;
b) 15 august - 28 februarie;#
c) 1 septembrie - 28 februarie.

457. Porumbelul de scorbură este specie:
a) eratică;
b) oaspete de vară;#
c) sedentară.

458. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 38Lex: Figura aferentă pct. 458

459. Perioada de vânătoare la turturică este:
a) 15 august - 28 februarie;#
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 1 septembrie - 28 februarie;

460. Turturica este specie:
a) eratică;
b) oaspete de vară;#
c) sedentară.

461. Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 39Lex: Figura aferentă pct. 461

462. Perioada de vânătoare la guguştiuc este:
a) 15 august - 28 februarie;#
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 1 septembrie - 28 februarie.

463. Guguştiucul este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară.#

464. Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 40Lex: Figura aferentă pct. 464

465. Perioada de vânătoare la cioara grivă este:
a) 15 august - 28 februarie;
b) 1 septembrie - 15 martie;
c) 1 iunie - 31 martie.#

466. Cioara grivă este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară şi eratică.#

467. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 41Lex: Figura aferentă pct. 467

468. Perioada de vânătoare la cioara de semănătură este:
a) 15 august - 28 februarie;
b) 1 iunie - 31 martie;#
c) 1 septembrie - 15 martie.

469. Cioara de semănătură este specie:
a) oaspete de iarnă;
b) oaspete de vară;
c) sedentară şi eratică.#

470. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 42Lex: Figura aferentă pct. 470

471. Perioada de vânătoare la gaiţă este:
a) 1 iunie - 31 martie;
b) 1 septembrie - 28 februarie;#
c) 1 septembrie - 15 martie.

472. Gaiţa este specie:
a) sedentară;#
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.

473. Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?
a) A;
b) B;#
c) C.

Figura 43Lex: Figura aferentă pct. 473

474. Perioada de vânătoare la stăncuţă este:
a) 1 iunie - 31 martie;
b) 15 iulie - 15 martie;#
c) 1 septembrie - 15 martie.

475. Stăncuţa este specie:
a) sedentară;#
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară;

476. Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?
a) A;#
b) B;
c) C.

Figura 44Lex: Figura aferentă pct. 476

477. Perioada de vânătoare la coţofană este:
a) 1 iunie - 31 martie;#
b) 15 iulie - 15 martie;
c) 1 septembrie - 15 martie.

478. Coţofana este specie:
a) sedentară;#
b) oaspete de iarnă;
c) oaspete de vară.

479. Puiul de cerb este denumit:
a) viţel sau viţea, după caz;#
b) cerbulean sau coldan, după caz;
c) ied sau iada, după caz.

480. Întâlnim perioada latentă de dezvoltare a embrionului la:
a) mistreţ;
b) urs;
c) căprior.#

481. Mistreţul poate ataca omul în următoarele situaţii:
a) când este rănit şi urmărit;#
b) la locurile de hrănire;
c) la locurile de odihnă.

482. Puii de iepure de câmp se nasc:
a) orbi şi golaşi;
b) cu ochii deschişi şi corpul acoperit cu păr;#
c) orbi, cu blăniţă.

483. În caz de moarte a vulpii-mamă, vulpoiul preia sarcina creşterii puilor?
a) Da, după ce puii depăşesc 30 - 40 de zile.#
b) Nu.
c) Numai în mod excepţional.

484. Vulpea poate împărţi vizuina cu exemplare din alte specii de interes vânătoresc?
a) Nu.
b) Da, cu viezurele şi pisica sălbatică.#
c) Da, cu vidra.

485. Femela de viezure fată, de regulă, în luna:
a) februarie;#
b) martie;
c) aprilie.

486. Deosebirea între jderul de copac şi cel de piatră se face cel mai uşor după:
a) culoare şi formă;
b) siluetă şi greutate;
c) forma şi culoarea petei de pe piept.#

487. Puii de urs cântăresc la naştere:
a) 400 - 500 gr;#
b) 1 - 2 kg;
c) cca 3 - 3.5 kg.

488. Ursoaica fată, de regulă, în lunile:
a) mai - iunie;
b) martie - aprilie;
c) ianuarie - februarie.#

489. Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor mici?
a) Nu, niciodată.
b) Da.#
c) Numai în mod excepţional.

490. Lupii atacă omul?

a) Niciodată.
b) Doar în cazuri de excepţie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel strâmtorate încât să nu poată evită confruntarea cu omul.#
c) Doar iarna când sunt reuniţi în haite numeroase şi flămânde.

491. Motanul sălbatic participă la creşterea puilor?
a) Nu.#
b) Da, când puii au depăşit 30 - 40 zile.
c) Da, în situaţia în care pisica mamă dispare.

492. Rotitul cocoşului de munte are loc:
a) primăvara, în martie - aprilie;
b) toamna, în septembrie - octombrie;
c) primăvara, în aprilie - mai.#

493. Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada:
a) martie - aprilie;
b) aprilie - mai;
c) octombrie - început de noiembrie.#

494. La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual?
a) Urs.
b) Cerb.#
c) Lup.

495. Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui?
a) După culoarea părului.
b) După proeminenţa de pe piciorul anterior.#
c) După mărimea corporală.

496. Care este vârsta la care iepurii ajung la maturitatea sexuală?
a) 4 - 5 luni.
b) 7 - 8 luni.#
c) 10 - 11 luni.

497. Cum arată şi cum se comportă puii de iepure la fătare?
a) Au corpul acoperit cu păr, ochii deschişi şi sunt vioi.#
b) Sunt lipsiţi de păr, ochii închişi şi nu se deplasează.
c) Au corpul acoperit parţial cu păr şi ochii închişi.

498. Care este perioada de împerechere a iepurelui?
a) Din ianuarie până în august.#
b) Din aprilie până în mai.
c) Din martie până în iunie.

499. Cum ţine ochii iepurele când doarme?
a) Deschişi.
b) Închişi.#
c) Semideschişi.

[tehărău]

500. Cum procedează iepurele în faţa unui obstacol (un gard de manele)?
a) Încearcă să sară peste el.
b) Încearcă să-l ocolească.
c) Caută o spărtură prin care să se strecoare.#

501. Ce fel de animal este bizamul şi care este hrana lui de bază?
a) Este animal semiacvatic şi hrana lui de bază sunt plantele acvatice.#
b) Este animal acvatic şi hrana lui de bază este peştele.
c) Este animal acvatic şi hrana lui de bază sunt moluştele.

502. Care este perioada optimă de fătare a ciutelor de cerb comun?
a) Aprilie - mai.
b) În cursul lunii mai.
c) Mai - iunie.#

503. Care este durata gestaţiei la ciutele de cerb comun?
a) Între 230 şi 240 de zile.
b) 34 de săptămâni.#
c) Între 210 şi 230 de zile.

504. Cârdurile, în perioada boncănitului, sunt formate din:
a) Un taur şi 2 - 7 sau mai multe ciute.#
b) Doi sau mai mulţi tauri şi o ciută.
c) Mai multe ciute şi mai mulţi tauri.

505. Cum se numesc, în jargon vânătoresc, taurii stăpâni ai cârdului de boncănit?
a) Cerbi cu ciute.#
b) Cerbi conducători de cârduri.
c) Cerbi dominanţi.

506. Cum se numesc în jargon vânătoresc taurii alăturaţi cârdului de boncănit?
a) Cerbi dominaţi.
b) Cerbi lăturaşi.#
c) Cerbi hoinari.

507. Ce fac taurii bătrâni şi foarte puternici după terminarea boncănitului?
a) Continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite.
b) Se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri.
c) Se retrag în locuri mai puţin accesibile unde trăiesc izolaţi.#

508. Ce se înţelege prin "locul de culcuş" al cerbului?
a) Locul în care se ascunde în caz de pericol.
b) Locul unde se odihneşte şi rumegă.#
c) Locul unde doarme în timpul nopţii.

509. Ce sunt scăldătorile cerbilor?
a) Mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului.#
b) Ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase.
c) Bălţi în care se scaldă pentru a se deparazita.

510. Cu ce se hrănesc cerbii în timpul iernii?
a) Cu iarbă uscată.
b) Cu frunze uscate de arbori.
c) Cu lujeri, muguri, coajă de arbori.#

511. Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun?
a) Este mai puternic şi mai melodios.
b) Este mai intens şi mai modulat.
c) Este mai slab şi mai monoton.#

512. Cât durează gestaţia la femelele de cerb lopătar?
a) Şapte luni şi două săptămâni.#
b) 34 de săptămâni.
c) Între 33 de săptămâni şi 34 de săptămâni.

513. Cum se prezintă sociabilitatea cerbului lopătar?
a) Este asemănătoare cu a căpriorului.
b) Este asemănătoare cu a cerbului comun.
c) Este mai pronunţată decât la cerbul comun.#

514. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al lopătarului?
a) Nu este pretenţios şi produce pagube comparativ cu cerbul comun.#
b) Este mai pretenţios şi produce pagube mai mari ca cerbul comun.
c) Este mai pretenţios dar nu produce pagube ca cerbul comun.

515. Când se mai poate repeta reproducerea la unele femele de căprior?
a) În lunile septembrie - octombrie.
b) În lunile octombrie - noiembrie.
c) În lunile noiembrie - decembrie.#

516. Câţi iezi fată o femelă de căprior?
a) În medie unul mai rar doi sau chiar trei.
b) În medie doi, de obicei unul şi mai rar trei.#
c) De obicei trei sau doi şi mai rar unul singur.

517. La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?
a) Imediat după fătare urmându-şi mama.
b) La 3 - 4 ore de la fătare urmându-şi mama după câteva zile.#
c) După câteva zile de la fătare urmându-şi apoi mama până la maturitate.

518. Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?
a) Este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii.#
b) Cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari.
c) Toţi masculii trăiesc solitari, numai femelele se grupează.

519. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?
a) Este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile.#
b) Nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie.
c) Preferă să roadă lujerii speciilor foioase moi ca şi capra domestică.

520. La cât timp de la fătare iedul de capră neagră se poate ridica în picioare?
a) Încă din prima zi după fătare urmându-şi mama.#
b) La 3 - 4 ore de la fătare urmându-şi mama după câteva zile.
c) La câteva zile de la fătare urmându-şi apoi mama până la maturitate.

521. Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre?
a) Este foarte pronunţat, animalele ducând în general viaţă de grup.#
b) Se grupează numai în perioada împerecherii.
c) Nu se grupează după maturizare trăind izolat fiecare individ.

522. Care sunt în ordinea importanţei speciile ce predomină în hrana caprei negre?
a) licheni, Trifolium alpinum, graminee, buruieni, lujeri şi muguri.#
b) lujeri, muguri, buruieni, muşchi.
c) muşchi, lujeri de zadă şi tisă, graminee.

523. Este importantă sarea în comportamentul de hrănire al caprei negre?
a) Este foarte necesară, caprele negre cercetând frecvent sărăriile.#
b) Nu este foarte importantă fiind suficientă sarea conţinută în hrană.
c) Nu are o importanţă deosebită.

524. Ce obiceiuri comportamentale specifice are capra neagră?
a) Este animal de amurg şi zori de zi iar ziua doarme.
b) Este animal de zi, noaptea se odihneşte şi nu se scaldă niciodată.#
c) Este animal de crepuscul când caută locurile bune pentru scăldat.

525. Care este densitatea optimă de capre negre în cele mai bune biotopuri?
a) Între 2,1 - 4,5 exemplare la 100 ha. Teren favorabil.
b) Între 4,6 - 7 exemplare la 100 ha. Teren favorabil.#
c) Între 7,1 - 9 exemplare la 100 ha. Teren favorabil.

526. Care este cea mai frecventă şi mai periculoasă boală a caprei negre?
a) Gălbeaza.
b) Febra aftoasă.
c) Râia.#

527. La ce vârstă atinge mistreţul în condiţii normale maturitatea sexuală?
a) În al doilea an de viaţă.#
b) În primul an de viaţă.
c) La vârsta de doi ani şi jumătate.

528. Cât timp durează gestaţia la femelele de mistreţ?
a) Între 100 şi 110 zile.
b) În jur de cinci luni.
c) 17 săptămâni.#

529. Cum se prezintă comportamentul social al mistreţilor?
a) Este dezvoltat, purceii fiind cu mama lor până la împerechere.#
b) Doar scroafele se grupează în perioada împerecherii.
c) Nu se grupează după maturizare trăind izolat fiecare individ.

530. Care este raza de mişcare a mistreţului şi cât de fidel este locului de trai?
a) Este fidel locului de trai şi nu se deplasează prea mult.
b) Merge 40 - 50 km pe noapte pentru a ajunge la pădurile cu ghindă şi jir.#
c) Deşi nu parcurge distanţe prea mari nu este fidel locului de trai.

531. Care este modul obişnuit de mişcare al mistreţului?
a) Merge la pas.#
b) Fuge în trap şi din când în când sare în galop.
c) Aleargă tot timpul în galop.

532. Cât este de importantă pentru mistreţ prezenţa mocirlelor şi scăldătorilor?
a) Nu este deosebit de importantă, la nevoie putând renunţa la scăldat.
b) Este o condiţie a prezenţei mistreţilor în pădurea respectivă.#
c) Dacă nu are mocirle se poate scălda şi în apele curgătoare.

533. Ce fel de animal este mistreţul din punct de vedere al activităţii sale?
a) Diurn, fiind toată ziua în căutarea hranei.
b) Funcţie de abundenţa hranei poate fi diurn sau nocturn.
c) Nocturn, întrucât ziua nu părăseşte adăpostul nici în perioada de rut.#

534. La ce vârstă atinge ursul maturitatea sexuală?
a) La vârsta de doi ani şi jumătate.
b) La vârsta de trei ani.#
c) La vârsta de patru ani.

535. Cât durează gestaţia la femela de urs?
a) Între şapte şi opt luni.#
b) Între opt şi nouă luni.
c) Între şapte şi nouă luni funcţie de vârstă.

536. Câţi pui fată de regulă femela de urs?
a) De regulă 2 mai rar 1 sau 3.#
b) De regulă 1 sau 2 şi mai rar 3 sau 4.
c) Niciodată mai puţini de 2 dar nici mai mulţi de 3.

537. Ce greutate au puii de urşi în momentul fătării?
a) Între 300 şi 400 de grame.
b) Între 400 şi 500 de grame.#
c) Între 500 şi 600 de grame.

538. La câte zile de la fătare încep să vadă puii de urs?
a) La câteva ore sau cel mult o zi după fătare.
b) La 28 - 35 de zile după fătare.#
c) La 20 - 25 de zile după fătare.

539. La ce vârstă devin independenţi puii de urs?
a) La 8 - 9 luni (sfârşitul primei toamne din viaţa lor).
b) După ce încep să vadă şi pot să se deplaseze singuri.
c) La 1,5 - 2 ani când ursoaica se împerechează din nou.#

540. Cât de mare este ritmul de creştere în greutate al puilor de urs?
a) Este mare (25 - 50 kg în primul an şi 100 kg la doi ani).#
b) Potrivit de mare (20 - 30 kg în primul an şi 50 - 60 kg la doi ani).
c) Este mic (10 - 15 kg în primul an şi 25 kg la doi ani).

541. Cum se prezintă comportamentul social al ursului?
a) Este foarte sociabil (confirmat de relaţia femelei cu puii săi).
b) Este sociabil doar în perioada împerecherii şi creşterii puilor.
c) Duce o viaţă singuratică, cu excepţia femelei cu pui.#

542. Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului?
a) Este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale.#
b) Este omnivor dar în hrana lui predomină proteinele de origine animală.
c) Este carnivor dar în lipsa cărnii consumă şi produse vegetale.

543. Ursul obişnuieşte să păşuneze?
a) Da, primăvara şi toamna consumă otava ce creşte în apropierea stânelor.#
b) Nu pentru că dentiţia lui nu este adaptată hrănirii prin păşunat.
c) Nu pentru că este carnivor şi consumă doar fructe şi seminţe.

544. Cât durează perioada de împerechere (de călduri) la acelaşi exemplar?
a) Între 5 şi 10 zile.#
b) Între 10 şi 15 zile.
c) Între 15 şi 20 de zile.

545. Care este condiţia prioritară în alegerea locului de culcuş al lupoaicei?
a) Să fie apărat de intemperii şi de insolaţie.
b) Să fie îndepărtat de localităţi şi activitatea factorului antropic.
c) Să aibă în apropiere apă de băut pentru pui.#

546. Care este limita distanţei dintre două culcuşuri de lupi?
a) Între 6 şi 12 km.#
b) Între 1 şi 5 km. Funcţie de condiţiile ambientale.
c) Nu există nici o limită.

547. La câte zile de la fătare încep să vadă şi să audă puii de lup?
a) La câteva ore după fătare.
b) La 9 - 16 zile după fătare.#
c) La 20 - 25 zile după fătare.

548. La ce vârstă încep puii de lup să mănânce carne?
a) La şase săptămâni.* #
b) La opt săptămâni.
c) Numai după ce sunt înţărcaţi.

549. Sub ce formă este oferită carnea puilor de către lupoaică?
a) Proaspătă.
b) Semidigerată.#
c) Premărunţită prin masticare de către lupoaică prin roadere cu dinţii.

550. Până la ce viteză poate ajunge lupul când aleargă după pradă?
a) Până la 55 - 60 km pe oră.#
b) Până la 50 - 55 km pe oră.
c) Până la 45 - 50 km pe oră.

551. Cât de răpitor sau prădător este lupul?
a) Este doar răpitor, întrucât ucide cât mănâncă, revenind la cadavru.#
b) Este prădător, întrucât nu revine să mănânce la cadavru.
c) Este prădător, întrucât ucide ori de câte ori are prilejul.

552. Cât timp rezistă nemâncat lupul?
a) Rezistă şi o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10 - 15 kg.#
b) Nu rezistă decât 1 - 2 zile întrucât nu poate mânca mult odată.
c) Nu este nevoit să reziste întrucât găseşte tot timpul mâncare.

553. Regimul alimentar al lupului este unul variat sau unul specializat?
a) Este specializat numai în vânarea mamiferelor mai mari (cerbi, oi etc.).
b) Este specializat întrucât vânează în haită şi are nevoie de hrană multă.
c) Este variat întrucât consumă orice chiar şi şoareci, insecte sau fructe.#

554. În ce condiţii apare fenomenul de canibalism în cazul lupului?
a) Nu apare niciodată întrucât lupii nu se mănâncă între ei.
b) Lupii răniţi sau bătrâni sunt sfâşiaţi şi devoraţi de semenii lor.#
c) În mod curent, întrucât lupii puternici îi atacă şi mănâncă pe ceilalţi.

555. Lupii se pot împerechea cu câinii?
a) Nu se împerechează întrucât câinii sunt pentru lupi hrana preferată.
b) Lupii se pot împerechea cu câinii iar produşii lor de asemenea.#
c) Nu se împerechează întrucât sunt două specii diferite.

556. La câte zile de la fătare încep să vadă puii de vulpe?
a) La câteva ore după fătare.
b) La 12 - 14 zile după fătare.#
c) La 20 - 25 zile după fătare.

557. Cum sunt hrăniţi puii de vulpe?
a) Timp de 3 - 4 săptămâni cu lapte, apoi 3 - 4 luni şi cu carne.#
b) Timp de 4 săptămâni cu lapte, apoi cu carne semidigerată.
c) Cu lapte şi ocazional cu carne până învaţă să vâneze singuri.

558. Cât este de mare sporul natural la vulpe la vârsta maturităţii?
a) Între 50% şi 100%.
b) Între 100% şi 150%.#
c) Nu mai mult de 100% în anii favorabili.

559. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al vulpii?
a) Deşi nu este animal omnivor consumă multe sortimente vegetale.#
b) Nu consumă de loc hrană vegetală fiind exclusiv carnivoră.
c) Consumă hrană vegetală numai în perioadele de criză alimentară.

560. Cum procedează vulpea cu pui dacă se simte ameninţată?
a) Îşi mută puii ducându-i în gură de preferinţă seara.#
b) Reacţionează agresiv apărându-şi puii şi vizuina.
c) Fuge abandonând puii şi părăsindu-şi vizuina.

561. Cum se prezintă comportamentul social al şacalului?
a) Este un animal sociabil întrucât vânează în haite ca şi lupii.#
b) Nu este sociabil decât în perioada de reproducere.
c) Este sociabil doar în perioada creşterii puilor.

562. La ce vârstă atinge râsul maturitatea sexuală?
a) La vârsta de doi ani.
b) Între un an şi nouă luni şi doi ani şi nouă luni.#
c) După vârsta de trei ani.

563. Câţi pui fată femela râsului?
a) Între 3 şi 4 sau chiar mai mulţi.
b) Între 2 şi 3 uneori 4.#
c) Cel puţin 1 dar nu mai mulţi de 3.

564. Cum sunt puii de râs la fătare?
a) Sunt foarte activi şi caută după câtva timp să-şi exploreze ambientul.
b) Sunt orbi timp de 16 - 17 zile după care devin mai activi.#
c) Sunt orbi timp de o săptămână după care devin mai activi.

565. La ce vârstă devin independenţi puii de râs?
a) La câteva zile după ce încep să vadă şi pot să meargă.
b) La un an când mama se retrage din nou pentru fătat.#
c) La doi ani când sunt abandonaţi de mama lor.

566. Cât de răpitor sau prădător este râsul?
a) Este doar răpitor; ucide doar cât mănâncă şi revine la cadavru.
b) Este prădător; ucide mai mult şi nu revine să mănânce la cadavru.* #
c) Este prădător, întrucât ucide ori de câte ori are prilejul.

567. Care este prada preferată a râsului, confirmată pe bază de cercetări?
a) Căpriorul în procent de 50% faţă de restul speciilor (mamifere, păsări).#
b) Cerbul, preferând viţeii şi în general tineretul.
c) Iepure şi alte mamifere mici precum şi păsări (ierunci, cocoş de munte).

568. Râsul se caţără în arbori şi înoată?
a) Râsul se caţără în arbori dar nu înoată.
b) Râsul se caţără în arbori şi la nevoie înoată.#
c) Râsul nu se caţără în arbori dar la nevoie poate să înoate.

569. În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică?
a) Primăvara devreme în lunile februarie - martie.#
b) Primăvara în lunile aprilie - mai.
c) Toamna târziu în lunile noiembrie - început de decembrie.

570. Cât durează gestaţia la pisica sălbatică?
a) 50 - 60 de zile.
b) Nouă săptămâni şi jumătate.#
c) 60 - 70 de zile.

571. Câţi pui fată pisica sălbatică?
a) Între 3 şi 4 sau chiar mai mulţi.
b) Între 1 şi 5, de obicei 2 - 4.#
c) Cel puţin 2 dar nu mai mulţi de 5.

572. Cum sunt puii de pisică sălbatică la fătare?
a) Sunt foarte mici şi lipsiţi de păr, nu văd şi nu aud.
b) Sunt orbi timp de 10 - 12 zile după care devin mai activi.#
c) Sunt orbi timp de o săptămână după care devin mai activi.

573. La ce vârstă devin independenţi puii de pisică sălbatică?
a) La vârsta de 3 săptămâni.
b) La vârsta de 5 - 6 săptămâni.
c) La vârsta de 3 luni.#

574. Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice?
a) Fazani, iepuri, porumbei sălbatici.
b) Şoareci şi păsări în primul rând cântătoare.#
c) Iezi de căprioare, insecte şi larve, broaşte, şopârle.

575. Ce este caracteristic în comportamentul de reproducere la viezure?
a) Are două perioade de împerechere.
b) În gestaţia femelei există o perioadă de latenţă.#
c) Femela fată doar din doi în doi ani.

576. Câţi pui fată femela viezurelui şi cum sunt aceştia?
a) Fată 3 - 5 pui care sunt orbi timp de 28 - 35 de zile.#
b) Fată de regulă 2 pui mai rar 1 sau 3 şi aceştia sunt fără păr.
c) Fată 3 - 5 pui care sunt orbi timp de 15 - 20 de zile.

577. Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui?
a) Deşi are dentiţie de carnivor se hrăneşte ca un omnivor.#
b) Este dăunător întrucât mănâncă ouă, puii păsărilor, porumb şi struguri.
c) Este folositor întrucât mănâncă insecte şi larvele acestora.

578. Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?
a) Vârsta de 8 - 9 luni.
b) Vârsta de circa 10 luni.#
c) Vârsta de un an.

579. Unde îşi face făzăniţa cuibul?
a) În arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat.
b) În arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii.
c) Pe pământ, într-o mică adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.#

580. Când şi câte ouă depune făzăniţa în cuib?
a) În funcţie de vreme cam la 1 - 10 aprilie depune 10 - 12 ouă (16 - 18).#
b) În funcţie de vreme cam la 1 - 10 martie depune 10 - 12 ouă (16 - 18).
c) În funcţie de vreme cam la 10 - 20 aprilie depune 10 - 12 ouă (16 - 18).

581. Cât durează incubaţia la fazan şi cum sunt clocite ouăle?
a) Incubaţia durează 24 de zile şi sunt clocite doar de făzăniţă.#
b) Incubaţia durează 24 de zile şi sunt clocite de făzăniţă ajutată de fazan.
c) Incubaţia durează 20 de zile şi sunt clocite doar de făzăniţă.

582. Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?
a) Vârsta de 8 - 9 luni.
b) Vârsta de circa 10 luni.#
c) Vârsta de un an.

583. Când se împerechează cocoşul de munte şi care este perioada optimă?
a) Între 15 aprilie şi 15 mai iar optimul este între 25 aprilie şi 5 mai.#
b) Între 15 martie şi 15 aprilie iar optimul este între 25 martie şi 5 aprilie.
c) Între 15 sept. şi 15 oct. cu optimul între 25 septembrie şi 5 octombrie.

584. Câte ouă depune găina cocoşului de munte şi cât durează incubaţia?
a) Depune 6 - 10 ouă şi incubaţia durează 27 de zile.#
b) Depune 4 - 8 ouă şi incubaţia durează 23 de zile.
c) Depune 4 - 6 ouă şi incubaţia durează 21 de zile.

585. Raza lupului este caracteristică:
a) cerbului comun;#
b) cerbului lopătar;
c) căpriorului.

586. Câinele enot este:
a) câine de vânătoare;
b) câine de agrement;
c) specie de vânat.#

587. Urma pârtie a lupului se deosebeşte de cea a câinelui prin:
a) forma mai alungită a urmei;
b) urme dispuse în zig-zag;
c) urmele dispuse în linie dreaptă şi mai alungite.#

588. Se pot împuşca tot timpul anului următoarele specii de vânat:
a) şacalul şi lupul;
b) vulpea;#
c) câinele enot şi vulpea.

589. Care este cea mai periculoasă boală ce poate fi transmisă de la mistreţ la om?
a) Pesta porcină.
b) Trichineloza.#
c) Salmoneloza.

590. Spre deosebire de pisica domestică, pisica sălbatică are coada:
a) cu aceeaşi grosime până la vârf;#
b) grosimea se micşorează spre vârf;
c) grosimea creşte spre vârf.

591. Cum se deosebeşte urma de mistreţ de cea de cerb, la mers liniştit?
a) După formă.
b) După marime.
c) La mistreţ se imprimă pintenii.#

592. Ierunca este denumită în limbaj popular:
a) femela cocoşului de munte;
b) găinuşa de alun;#
c) femela cocoşului de mesteacăn.

593. Vara, căpriorului are culoarea:
a) cenuşie;
b) roşcată;#
c) brună.

594. Iarna, de la distanţă, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină?
a) Nu.
b) Da, după culoare.#
c) Da, după mărimea corpului.

595. La capra neagră coarnele sunt specifice:
a) masculului;
b) femelei;
c) ambelor sexe.#

596. Care este perioada în care îşi leapădă coarnele cerbul comun, matur?
a) Decembrie - ianuarie.
b) Septembrie - octombrie.
c) Februarie - martie.#

597. Noţiunea de dimorfism sexual defineşte:
a) raportul între sexe;
b) deosebirea morfologică între mascul şi femelă;#
c) incapacitatea femelei de a avea progenituri.

598. Ce înţelegeţi prin "perioada de rut" la animale?
a) Perioada de împerechere.#
b) Perioada de fătare.
c) Perioada de năpârlire.

599. Denumirea de "ţap roşu" se foloseşte pentru:
a) masculii de capră neagră de culoare roşcată;
b) masculul căpriorului;#
c) masculul de capră neagră în timpul verii.

600. Noţiunea de "oglindă", la vânat, defineşte:
a) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă;
b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor;#
c) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii.

601. Vulpea este principalul vector al:
a) tuberculozei;
b) turbării;#
c) tularemiei.

II. Legislaţie generală

602. Examenul pentru obţinerea permisului permanent de vânătoare este impus, în prezent, prin:
a) Legea nr. 407/2006 cu modificările şi completările ulterioare;#
b) Legea nr. 103/1996 republicată;
c) statutele asociaţiilor gestionare de fonduri cinegetice din România.

603. Participarea la examenul pentru obţinerea permisului permanent de vânătoare este legal condiţionată de:
a) participarea la cursuri speciale de pregătire organizate de asociaţiile de vânători;
b) executare de trageri cu arma, cu ocazia participării la vânătorile colective;
c) efectuarea a cel puţin unui an de stagiatură.#

604. Vânatul dobândit în condiţiile legii aparţine:
a) deţinătorului, cu orice titlu, al terenului;
b) gestionarului fondului cinegetic;#
c) administratorului fondului cinegetic.

605. Cine poate practica vânătoarea în România?
a) exclusiv vânătorii cu domiciliul sau rezidenţa în România;
b) vânătorii, personalul cu atribuţii de vânătoare al gestionarilor fondurilor de cinegetice, elevii şi studenţii unităţilor de învăţământ cu profil cinegetic;#
c) exclusiv vânătorii români şi vânătorii străini, ultimii pe bază de invitaţie scrisă.

606. Permisul de vânătoare se retrage şi se anulează dacă posesorul acestuia:
a) a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic;#
b) se retrage dintr-o organizaţie vânătorească gestionară de fonduri cinegetice;
c) a săvârşit o faptă sancţionată contravenţional de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

607. Unităţile de gospodărire cinegetică, conform prevederilor legii, sunt:
a) fondurile cinegetice;#
b) cantoanele silvice;
c) ocoalele silvice.

608. Vânătoarea cu steguleţe se poate practica în România la:
a) nu se poate practica legal;#
b) lupi, vulpi şi alte specii carnivore;
c) lupi.

609. Conducerea acţiunii de vânătoare colectivă aparţine:
a) exclusiv paznicului de vânătoare retribuit;
b) exclusiv organizatorului de vânătoare;#
c) unui colectiv de organizare, din care fac parte obligatoriu paznicul de vânătoare şi organizatorul grupei.

610. Nu este legal să se tragă:
a) în cocoşul de munte care roteşte pe "cloambă";
b) în urşi la goană;
c) în cervide la sărării, adăpători şi hrănitori.#

611. Nu este legal să se tragă:
a) în iepuri, la sărite;
b) în urşi la nadă;#
c) în vulpi şi lupi, la nadă.

612. Cine este administratorul fondului cinegetic naţional?
a) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.#
b) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.
c) Organizaţiile vânătoreşti gestionare de fonduri cinegetice.

613. În scopul exercitării vânătorii este permisă utilizarea odorivectorilor?
a) Nu, este strict interzisă.
b) Da, cu acordul administratorului.#
c) Da, pentru capturarea masculilor.

614. Este permisă utilizarea odorivectorilor în scopul exercitării vânătorii?
a) Nu, este interzisă.
b) Da, în scopul cercetării ştiinţifice.#
c) Da, pentru capturarea exemplarelor bolnave.

615. Este permisă folosirea capcanelor în scopul exercitării vânătorii?
a) Nu, este interzisă.
b) Da, dacă utilizarea lor a fost avizată de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.#
c) Da, doar pentru capcanele care nu ucid.

616. Ce este braconajul?
a) O acţiune de vânătoare.
b) O acţiune de vânătoare care se desfăşoară fără îndeplinirea condiţiilor legale.#
c) O acţiune de vânătoare care se desfăşoară noaptea.

617. Ce este un fond cinegetic?
a) Totalitatea exemplarelor de faună de interes cinegetic.
b) Suprafaţa de teren pe care se află fauna de interes cinegetic.
c) Unitatea de gospodărire cinegetică.#

618. Este permisă depăşirea cotei de recoltă pe un fond cinegetic?
a) Nu, este strict interzisă.
b) Da, cu aprobarea administratorului.#
c) Da, cu aprobarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva.

619. Face parte intravilanul unei localităţi dintr-un fond cinegetic?
a) Da, dacă există exemplare din speciile de interes cinegetic.
b) Nu.#
c) Da, dacă locuinţele sunt foarte rare.

620. Cine poate gestiona fauna de interes cinegetic?
a) Orice organizaţie nonguvernamentală.
b) Orice persoană juridică română licenţiată în acest scop.#
c) Orice organizaţie nonguvernamentală care luptă pentru drepturile animalelor.

621. Ce este un vânător?
a) Persoana fizică ce împuşcă un animal sălbatic.
b) Persoana fizică ce capturează un animal sălbatic.
c) Persoana fizică ce practică vânătoarea în condiţiile legii.#

622. Cine stabileşte şi aprobă anual cotele de recoltă?
a) Gestionarii de fonduri cinegetice.
b) Autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.
c) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.#

623. Administratorul fondului cinegetic naţional poate propune modificarea perioadelor de vânătoare?
a) Da.
b) Da, pentru unele specii de vânat.#
c) Da, dacă gestionarii fondurilor cinegetice nu şi-au achitat tarifele de gestionare.

624. Cine controlează activitatea cinegetică la toate nivelurile?
a) Autoritatea Naţională de Control.
b) Autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.
c) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.#

625. Cine stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România?
a) Asociaţia Chinologică Română.
b) Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
c) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.#

626. Cine stabileşte tipurile de arme şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România?
a) Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor.
b) Autoritatea publică centrală care răspunde de justiţie.
c) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor.#

627. Vânătorul poate să împuşte câini şi pisici sălbăticiţi sau câini hoinari?
a) Da, fără restricţie.
b) Da, dacă a fost atacat de aceştia.
c) Da, cu ocazia vânătorilor organizate.#

628. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în zonele de linişte a faunei cinegetice, delimitate în fondurile cinegetice?
a) Nu, deoarece acestea sunt zone de protecţie a faunei cinegetice.
b) Da, cu respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic.#
c) Da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.

629. Acţiunile de capturare a vânatului viu sunt admise:
a) Peste cota de recoltă aprobată;
b) În cadrul cotei de recoltă aprobate;#
c) Fără restricţii.

630. Capturarea unui exemplar din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi nr. 2 la Legea nr. 407/2006, Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, reprezintă o acţiune de vânătoare?
a) Nu, dacă exemplarul respectiv nu a fost ucis.
b) Nu, dacă vânatul respectiv era bolnav.
c) Da.#

631. Este permisă popularea fondurilor cinegetice din România cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic?
a) Nu, deoarece pot fi provocate daune faunei cinegetice indigene.
b) Da, fără restricţii.
c) Da, în condiţiile legii.#

632. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
a) Nu.
b) Da, dacă poartă jujeu.
c) Da, în condiţiile legii.#

633. Pe suprafaţa unui fond cinegetic este permisă mutarea hranei destinate vânatului?
a) Este strict interzisă.
b) Da, de către personalul autorizat.#
c) Da, de către membrii vânători.

634. Pe suprafaţa unui fond cinegetic este permisă distrugerea sau sustragerea hranei vânatului?
a) Este interzis.#
b) Da, de către personalul autorizat.
c) Da, de către membrii vânători.

635. Este permisă însuşirea de către vânător a coarnelor lepădate de cervide, găsite în fondul cinegetic?
a) Da.
b) Nu.#
c) Da, cu acordul proprietarului de teren.

636. Este permis ca un vânător să deranjeze exemplarele de faună de interes cinegetic în scopul fotografierii sau filmării lor?
a) Da, doar deplasându-se pe trasee turistice sau în lungul căilor de comunicaţii.#
b) Da, fără restricţii.
c) Nu.

637. Este permisă practicarea vânătorii în afara perioadelor legale de vânătoare?
a) Da, pentru anumite specii de vânat.
b) Da, pentru exemplarele din speciile de vânat care produc daune gospodăriilor.
c) Nu.#

638. Este permisă practicarea vânătorii fără permis de vânătoare?
a) Da, în condiţiile legii.#
b) Nu.
c) Da, doar pentru paznicii de vânătoare.

639. Este permisă practicarea vânătorii fără autorizaţie eliberată de gestionar?
a) Nu.#
b) Da, pentru paznicii de vânătoare ai gestionarului.
c) Da, pentru vânătorii străini.

640. Este permisă practicarea vânătorii fără permis de portarmă tip B?
a) Nu.
b) Da, de către personalul de conducere al gestionarului fondului.
c) Da, în condiţiile legii.#

641. Este permisă practicarea vânătorii fără a poseda asigurare obligatorie împotriva accidentelor?
a) Nu.
b) Da, în condiţiile legii.#
c) Da, pentru personalul tehnic de vânătoare.

642. Permisul de vânătoare permanent este eliberat de:
a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;
b) Ministerul Administraţiei şi Internelor;
c) gestionarii fondurilor cinegetice.#

643. Permisul de vânătoare permanent se anulează:
a) dacă posesorul acestuia a săvârşit o faptă penală;
b) dacă posesorul acestuia nu şi-a achitat cotizaţia de membru vânător;
c) în condiţiile legii.#

644. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare se desfăşoară în baza Regulamentului aprobat prin ordin al:
a) autorităţii publice centrale care răspunde protecţia mediului;
b) Ministerului Administraţiei şi Internelor;
c) autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.#

645. Vârsta minimă admisă pentru ca unui solicitant să i se elibereze permisul de vânătoare permanent este de:
a) 18 ani;#
b) 20 ani;
c) 16 ani.

646. Organizatorul acţiunii de vânătoare are obligaţia:
a) Să urmărească vânatul mare rănit;
b) Să completeze cu pix, citeţ, în autorizaţie, numele altor vânători decât cei trecuţi iniţial, care doresc să participe la acţiunea de vânătoare respectivă;
c) Să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor.#

647. Practicarea vânătorii este permisă cu:
a) arme de foc;
b) capcane;
c) arme de foc de vânătoare.#

648. Practicarea vânătorii este permisă cu:
a) arme de foc;
b) capcane autorizate;#
c) arme cu aer comprimat.

649. Este permisă recoltarea mamiferelor admise la vânătoare în afara perioadei legale de vânătoare?
a) Nu.
b) Da, când produc pagube.
c) Da, în condiţiile aprobării date de administrator.#

650. Este permisă comercializarea cărnii de vânat?
a) Da, fără restricţii.
b) Da, în condiţiile legii.#
c) Da, deoarece este proprietatea vânătorului.

651. Este permisă vânarea unui număr de exemplare mai mare decât cel înscris pe autorizaţia de vânătoare?
a) Da, în condiţiile legii.
b) Nu.#
c) Da, de către organizatorul acţiunii de vânătoare.

652. Este permisă vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel în care vânătorul este autorizat să vâneze?
a) Da, cu acordul gestionarului.
b) Da, pentru urmărirea şi recuperarea vânatului rănit.
c) Nu.#

653. Este permisă urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizată acţiunea de vânătoare?
a) Da, pentru recuperarea exemplarului împuşcat.
b) Nu.
c) Da, cu acordul gestionarului acestuia.#

654. Este permisă trecerea vânătorului, cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizat să practice vânătoarea?
a) Da, în afara căilor de comunicaţie.
b) Nu.#
c) Da, dacă arma este neîncărcată.

655. Este permisă comercializarea cărnii de vânat de către persoanele fizice?
a) Da, dacă au participat la vânătoare în calitate de gonaci.
b) Nu, este interzisă.#
c) Da, dacă au cumpărat-o de la persoane juridice autorizate.

656. Este permisă comercializarea cărnii de vânat de către persoane juridice autorizate?
a) Da, dacă au dobândit-o de la membri vânători.
b) Da.#
c) Nu, este interzisă.

657. Este permisă vânătoarea în parcurile naţionale?
a) Nu, este interzisă.
b) Da, în condiţiile legii.#
c) Da, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.

658. Crotalierea vânatului se efectuează:
a) La sediul gestionarului fondului cinegetic.
b) Înaintea părăsirii fondului cinegetic.#
c) La livrarea trofeului.

659. Este permisă vânătoarea în rezervaţiile ştiinţifice?
a) Nu.
b) Da, în condiţiile legii.#
c) Da, cu acordul autorităţii publice centrale care se ocupă de protecţia mediului.

660. Este permisă vânătoarea în zonele cu protecţie strictă?
a) Nu.
b) Da, în condiţiile legii.#
c) Da, cu acordul autorităţii publice centrale care se ocupă cu protecţia mediului.

661. Este permisă vânarea urşilor la bârlog?
a) Da, în condiţiile legii.
b) Da, dacă produc pagube.
c) Nu.#

662. Este permisă vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ?
a) Da, fără restricţii.
b) Da, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai puţin de 70%.#
c) Nu.

663. Este interzisă vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ?
a) Da, deoarece pe timp de îngheţ nu se împuşcă păsările de baltă.
b) Da, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai mult de 70%.#
c) Nu.

664. Este permisă comercializarea de către persoane fizice a diferitelor produse de vânat?
a) Da.
b) Nu.#
c) Da, numai de către vânători.

665. Este permisă comercializarea de către persoane fizice a trofeelor de vânat?
a) Da.
b) Nu.#
c) Da, doar de către vânătorii care le-au recoltat.

666. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în intravilanul localităţilor?
a) Da.
b) Nu.#
c) Da, pentru împuşcarea ciorilor.

667. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în cuprinsul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"?
a) Da, în condiţiile legii.#
b) Nu.
c) Da, numai pentru vânătorii străini.

668. Cui aparţin coarnele lepădate de cervide, găsite pe un fond cinegetic?
a) Paznicului de vânătoare.
b) Gestionarului fondului cinegetic.#
c) Vânătorului care le-a găsit.

669. Este permisă vânătoarea cu ogari sau metişi de ogari?
a) Da, la vânătorile autorizate.
b) Da, dacă poartă jujeu.
c) Nu.#

670. Este permisă folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari la vânătoare?
a) Da, la vânătoarea "la sărite".
b) Da, la vânătoarea de iepuri.
c) Nu.#

671. Este permisă vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor?
a) Da, pe fondurile cinegetice greu accesibile.
b) Nu.#
c) Da, când printre vânători se află şi poliţişti.

672. Este permisă vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric?
a) Da, dacă nu există vizibilitate.
b) Da, dacă au fost cumpărate din magazinele de arme şi muniţii.
c) Nu.#

673. Este permisă vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor animali ai culturilor agricole?
a) Da, dacă vânatul produce pagube mari culturilor agricole.
b) Da, dacă sunt folosite pentru vânarea exemplarelor de lup.
c) Nu.#

674. Este permisă vânătoarea cu şoimi?
a) Da, cu acvile.
b) Da, dacă deplasarea se face călare.
c) Nu.#

675. Este permisă vânătoarea cu arcul?
a) Da, cu arcuri special construite.
b) Da, cu arcuri cumpărate din magazinele de arme şi muniţii.
c) Nu.#

676. Este permisă vânătoarea cu arbaleta?
a) Da, pentru a lovi vânatul la distanţe mai mici de 100 m.
b) Nu.#
c) Da, cu arbalete cumpărate din magazinele de arme şi muniţii.

677. Este permisă folosirea la vânătoare a armelor neautorizate sau neomologate, pentru vânătoare în România?
a) Da, dacă sunt autorizate sau omologate în alte ţări din Uniunea Europeană.
b) Nu.#
c) Da, dacă au calibrul corespunzător pentru recoltarea exemplarelor de vânat dintr-o anumită specie.

678. Ce se întâmplă cu bunurile care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
a) Se reţin de către paznicul de vânătoare.
b) Se reţin de către organele de poliţie.
c) Se confiscă.#

679. Ce se întâmplă cu mijloacele de transport care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
a) Se reţin de către gestionar.
b) Se reţin de către organele de poliţie.
c) Se confiscă.#

680. Din ce este constituit fondul cinegetic naţional?
a) Totalitatea fondurilor cinegetice din România.#
b) Totalitatea faunei de interes cinegetic din România.
c) Totalitatea suprafeţelor de teren pe care au fost delimitate fonduri cinegetice.

681. Din ce este constituit un fond cinegetic?
a) Totalitatea faunei de interes cinegetic de pe suprafaţa sa.
b) Suprafaţa de teren pe care a fost delimitat.
c) Suprafaţa de teren pe care a fost delimitat împreună cu fauna de interes cinegetic ce se află pe această suprafaţă.#

682. Este legal să se tragă în guguştiucii aflaţi în localităţi?
a) Da, dacă vânătoarea este autorizată.
b) Nu.#
c) Da, fără restricţii.

683. Numărul minim al personalului de pază a vânatului pe un fond cinegetic este de:
a) cel puţin un paznic pentru fiecare fond cinegetic;#
b) cel puţin un paznic pentru fiecare 5000 ha;
c) cel puţin un paznic pentru fiecare 10.000 ha.

684. Primul ajutor, în cazul plăgilor prin împuşcare, constă în:
a) acoperirea rănii şi oprirea sângerării, ţinerea ridicată pe cât posibil a capului, prevenirea întreruperii circulaţiei sângelui şi transportarea rănitului la spital;#
b) oprirea hemoragiei interne, ţinerea ridicată pe cât posibil a capului, prevenirea întreruperii circulaţiei sângelui şi transportarea rănitului la spital;
c) transportarea rănitului la spital.

685. Vânarea lupului poate fi realizată cu:
a) otravă;
b) capcane;
c) arme de vânătoare şi capcane, în condiţiile legii.#

686. Autorizaţia de vânătoare este:
a) documentul legal, eliberat de gestionar, pe baza căruia poate fi desfăşurată acţiunea de vânătoare;#
b) aprobarea dată unui vânător, de către directorul asociaţiei de vânătoare, de a efectua acţiuni de vânătoare;
c) aprobarea dată unei persoane, de către paznicul de vânătoare sau de către organizatorul acţiunii de vânătoare, de a împuşca anumite exemplare ce aparţin speciilor la care vânarea este permisă.

687. Instructajul privind protecţia muncii şi semnarea individuală a procesului-verbal trebuie realizate:
a) obligatoriu înainte de începerea acţiunii de vânătoare;#
b) obligatoriu la eliberarea autorizaţiei de vânătoare;
c) obligatoriu în standul de vânătoare.

III. Câini de vânătoare

688. Câinii de vânătoare fac parte din categoria câinilor:
a) utilitari;#
b) de serviciu;
c) de agrement.

689. Câinii prepelicari sunt utilizaţi la:
a) urmărirea vânatului pe urma de sânge;
b) vânătoarea la vânatul mare;
c) vânătoarea la vânatul mic.#

690. Gonitorii sunt câini de vânătoare caracterizaţi prin:
a) chetă strânsă, executată metodic, cu viteză mare;
b) pasiune pentru căutatul la distanţă, stârnitul şi urmăritul cu glas al mamiferelor de interes vânătoresc;#
c) rezistenţă redusă la oboseală.

691. Limierii excelează prin:
a) miros mediu, dar perseverenţă deosebită pentru căutarea vânatului mare pe urmă proaspătă;
b) miros excelent, care-i ajută să ţină urma veche de sânge, chiar după 24 - 48 de ore de la rănirea vânatului;#
c) agresivitate mare faţă de vânatul rănit.

692. Din categoria marilor pontatori face parte:
a) bracul;
b) pointerul;#
c) labradorul.

693. Termenul "a ponta" este sinonim cu:
a) a areta;#
b) a aporta;
c) nu are legătură cu termenii de "aret" sau "aport".

694. Din categoria marilor pontatori face parte:
a) seterul;#
b) vijla maghiară;
c) pudel-pointerul.

695. Prepelicarii continentali, comparativ cu cei insulari, prezintă:
a) miros mai fin;
b) pasiune mai mare pentru aport;#
c) rezistenţă mai mare la oboseală.

696. Rasa autohtonă de câine de vânătoare este considerată:
a) copoiul;#
b) basetul;
c) ciobănescul carpatin.

697. Care dintre următoarele rase de câini sunt mai potrivite pentru vânătoarea la vizuină a vulpilor şi pisicilor sălbatice:
a) jagdterierul de talie mică;#
b) tekelul;
c) airedale terierul.

698. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
a) prepeliţe şi potârnichi;#
b) porumbei şi ierunci;
c) vulpi şi iepuri.

699. Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
a) jderi şi vulpi;
b) fazani şi potârnichi;#
c) viezuri şi dihori.

700. Vânătoarea cu câine gonitor se poate practica cu succes la:
a) cervide;
b) capră neagră şi muflon;
c) mistreţi şi vulpi.#

701. Vânătoarea cu câine gonitor-hărţuitor se poate practica cu succes la:
a) capră neagră şi cerb comun;
b) căprior şi lup;
c) mistreţ şi urs.#

702. Vânătoarea la vizuină, cu ajutorul câinilor de vânătoare din rasa tekel sau rasa foxterier, se poate practica cu succes la:
a) iepuri de vizuină;
b) jder de piatră;
c) vulpi şi pisici sălbatice.#

703. Următoarele rase de câini sunt folosite la vânătoarea la vizuină:
a) foxterrier, jagdterrier, airdaleterrier;
b) tekel, foxterrier, jagdterrier;#
c) tekel, foxterrier cu păr sârmos, jagdterrier, beagle.

704. Limierii sunt câini folosiţi pentru:
a) căutarea vânatului pe urma de sânge;#
b) căutarea vânatului prin chetă scurtă;
c) gonirea şi hărţuirea vânatului negru.

705. Retriverii sunt câini folosiţi pentru:
a) recuperarea vânatului mic împuşcat;#
b) căutarea şi pontarea vânatului mic;
c) lucrul pe urma de sânge.

706. Prepelicarii insulari sunt reprezentaţi de rasele:
a) epagneul breton, cocker springer, bloodhund;
b) pointer, setteri;#
c) cocker springer, cocker spaniel, labrador, pointer, setteri;

707. Cheta câinelui efectuată în mod corect reprezintă:
a) căutarea, găsirea şi aportarea vânatului după încheierea partidei de vânătoare;
b) căutarea vânatului mic, dus-întors înaintea vânătorului;
c) căutarea stânga-dreapta în faţa vânătorului.#

708. Simţul mirosului la prepelicari este mult mai bine dezvoltat la:
a) braci, vijla, munsterlander;
b) cockeri, epagneul, pudel-pointer;
c) setteri, pointeri.#

709. Prepelicarii pontatori continentali sunt reprezentaţi de rasele:
a) braci, pudel-pointer, vijlă;#
b) munsterlander, pudel-pointer, pointer;
c) munsterlander, epagneul breton, setteri.

710. Următorul termen defineşte semnalarea vânatului de către un prepelicar pontator:
a) aret;#
b) aport;
c) a patron.

711. Următoarele rase de câini de vânătoare fac parte din categoria celor specializate pentru aport:
a) brac german cu păr scurt, limier hanoveran, spinone;
b) brac de Weimar, brac german cu păr sârmos, grifon;
c) golden retriver, labrador.#

712. Cheta şi aretul sunt caracteristice raselor de:
a) prepelicari pontatori;#
b) prepelicari scotocitori;
c) gonitori-hărţuitori.

713. Copoii sunt câini gonitori folosiţi la vânătoarea de:
a) urs, mistreţ, căprior, vulpe, iepure;
b) urs, mistreţ, cerb;
c) urs, mistreţ.#

714. Cheta, unui câine de vânătoare, defineşte:
a) distanţa pe care se deplasează câinele de vânătoare pentru căutarea vânatului;#
b) modul în care câinele hârţuieşte vânatul;
c) modul în care câinele aduce vânatul către vânător.

IV. Arme şi muniţii

715. Muniţia recomandată pentru vânătoarea vulpilor este:
a) cartuşul cu proiectil unic;
b) cartuşul cu alice de 2,5 mm;
c) cartuşul cu alice de 3,5 - 4 mm.#

716. Muniţia recomandată pentru vânătoarea potârnichii este:
a) cartuşul cu proiectil unic;
b) cartuşul cu alice de 2,5 mm;#
c) cartuşul cu alice de 3,5 - 4 mm.

717. Muniţia recomandată pentru vânătoarea prepeliţei este:
a) cartuşul cu proiectil unic;
b) cartuşul cu alice de 2,5 mm;#
c) cartuşul cu alice de 3,5 - 4 mm.

718. Muniţia recomandată pentru vânătoarea cocoşului de munte este:
a) cartuşul cu alice de 6 mm;
b) cartuşul cu glonţ sau cu alice de 4 mm;#
c) cartuşul cu alice de 3 mm.

719. Vânarea căpriorului este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice;#
b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm;
c) cartuşelor cu alice de 4 mm.

720. Vânarea muflonului este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice;#
b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm;
c) cartuşelor cu alice de 4 mm.

721. Vânarea iepurelui de câmp este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice;
b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm;
c) cartuşelor cu alice de 3,5 - 4 mm.#

722. La deplasarea dintre goane, arma se poartă:
a) frântă şi descărcată;#
b) închisă în toc;
c) descărcată.

723. Arma de vânătoare basculantă se încarcă cu ţevile îndreptate:
a) în sus;
b) în plan orizontal;
c) în jos, spre pământ.#

724. La vânătorile colective:
a) arma se încarcă şi se păstrează gata de tragere pe tot parcursul acţiunii;
b) arma se încarcă doar după ocuparea locului din stand şi se descarcă înainte de părăsirea acestuia;#
c) arma se încarcă doar la apropierea vânatului şi se descarcă, dacă nu s-a tras, după îndepărtarea acestuia.

725. Din stand, la vânătoarea colectivă se poate trage:
a) exclusiv din picioare, pentru ca proiectilele trase să ajungă în pământ;
b) întotdeauna, sub un unghi mai mare de 45 grade faţă de linia standurilor;#
c) din poziţia în genunchi sau de pe scăunel, pentru ca ochirea să fie mai sigură.

726. Nu se mai trage cu arma de vânătoare cu glonţ spre gonaci, când aceştia au ajuns, în teren liber, la:
a) 500 m;#
b) 120 m;
c) 200 m.

727. Armele cu ţevi basculante pot fi:
a) arme semiautomate;
b) carabine şi arme lise cu închizător;
c) arme lise, arme ghintuite şi arme mixte.#

728. O armă cu două ţevi aşezate în plan orizontal, este o armă:
a) tip "bock";
b) cu ţevi juxtapuse;#
c) cu ţevi suprapuse.

729. O armă cu două ţevi aşezate în plan vertical, este o armă:
a) tip "bock";#
b) cu ţevi juxtapuse;
c) driling.

730. Calibrul armelor de vânătoare lise se exprimă prin:
a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb;#
b) diametrul, în mm, al câmpului ţevii;
c) un număr convenţional, fără corelaţie cu diametrul ţevii.

731. Calibrul armelor de vânătoare cu glonţ se exprimă prin:
a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb;
b) diametrul, în mm, al câmpului ţevii;#
c) un număr convenţional, fără corelaţie cu diametrul ţevii.

732. Mecanismul de dare a focului la carabine este situate în:
a) închizător;#
b) basculă;
c) antepat.

733. Care dintre calibrele menţionate mai jos poate fi considerat aproape "universal"?
a) 5.6 x 35;
b) 9.3 x 74;
c) 7.62 x 63.#

734. Care este rolul acceleratorului la armele cu glonţ?
a) să accelereze viteza glonţului;
b) să uşureze ochirea;
c) să sensibilizeze trăgaciul.#

735. Bura intră în componenţa:
a) cartuşelor cu alice;#
b) cartuşelor cu glonţ;
c) cartuşelor cu alice şi a cartuşelor cu glonţ.

736. La vânătoare, faţă de linia standurilor nu se poate trage sub un unghi mai mic de:
a) 15 grade;
b) 30 grade;
c) 45 grade.#

737. Ce se înţelege prin "choke-ul" armelor de vânătoare?
a) Reculul resimţit în umăr la declanşarea focului.
b) Îngustarea ţevii spre gura ei.#
c) Rateul armei.

738. Câte trăgace are o armă cu 4 ţevi:
a) patru trăgace;
b) trei trăgace;
c) două trăgace.#

739. Care este legea care reglementează regimul armelor de foc şi al muniţiilor în România:
a) Legea nr. 17/1996;
b) Legea nr. 130/2005;
c) Legea nr. 295/2004.#

740. Din punct de vedere constructiv, după lungime, armele se clasifică astfel:
a) arme de foc lungi şi arme de de foc scurte;#
b) arme de foc scurte şi arme de foc medii;
c) arme de foc scurte, arme arme de foc medii şi arme de foc lungi.

741. Dreptul de a purta şi folosi arme de vânătoare, se acordă următoarelor categorii de persoane:
a) colecţionarilor de arme de vânătoare şi antrenorilor de tir;
b) posesorilor de permis de vânătoare şi permis de port arma tip B;#
c) membrilor unei asociaţii de vânătoare.

742. Procurarea armelor de foc, de vânătoare, se poate realiza prin:
a) cumpărare, donaţie, moştenire, închiriere sau comodat;#
b) cumpărare, donaţie;
c) închiriere, cumpărare.

743. Conform prevederilor Legii nr. 295/2004, uzul de armă letală, fără drept, este:
a) contravenţie;
b) infracţiune;#
c) avertisment.

744. Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare, poate face uz de armă, înscrisă în permisul de armă, în următoarele situaţii:
a) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi pentru antrenament în poligoane autorizate;#
b) asupra braconierilor, pentru paza fondurilor cinegetice;
c) pentru paza fondurilor cinegetice.

745. Conform prevederilor Legii nr. 295/2004, cu modificările şi completările ulterioare regimul armelor este reglementat astfel:
a) arme interzise, arme letale şi arme neletale;#
b) arme letale şi arme neletale;
c) arme de tir şi arme de vânătoare.

746. Dreptul de deţinere a armei se poate acorda, unui solicitant, numai pentru:
a) arme de tir, arme de asomare;
b) arme de vânătoare, arme de panoplie;
c) arme de vânătoare, de tir, de colecţie sau de auto apărare.#

747. Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armei, se depune de către solicitant la:
a) Inspectoratul General al Poliţiei Române;
b) Inspectoratul Judeţean de Poliţie sau Poliţia Municipiului Bucureşti, după caz, pe raza căruia îşi are domiciliul;#
c) Poliţia municipală/orăşenească/post de poliţie, unde are domiciliul.

748. Care dintre armele de foc, de vânătoare, are diametrul ţevii mai mare?
a) calibrul 16 mm;
b) calibrul 12 mm;#
c) calibrul 20 mm.

749. Între goane, deplasarea vânătorilor se face cu arma cu alice:
a) descărcată şi închisă;
b) descărcată şi frântă;#
c) încărcată, închisă şi asigurată.

750. Pierderea armei de vânătoare trebuie anunţată de către posesorul acesteia organului de poliţie:
a) de îndată, dar nu mai târziu de 24 ore de la constatare;#
b) în cel mult 48 ore de la constatare;
c) în cel mult 10 zile de la constatare.

[tehărău]

751. Este permisă fabricarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) Da.
b) Nu.#
c) Da, pentru folosinţa proprie.

752. Este permisă comercializarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) Da.
b) Nu.#
c) Da, dacă au o provenienţă licită.

753. Este permisă folosirea la vânătoarea cartuşelor cu alice cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) Da.
b) Nu.#
c) Da, pentru vânarea lupilor.

754. Este permisă deţinerea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) Da.
b) Nu.#
c) Da, dacă au fost cumpărate în mod legal.

V. Obiceiuri şi etică vânătorească

755. Operaţiunea de scoatere a organelor interne ale vânatului împuşcat poartă denumirea de:
a) condiţionarea vânatului;
b) tranşare;
c) eviscerare.#

756. Jupuirea animalelor cu blană-trofeu trebuie făcută:
a) imediat după ce corpul trece din faza rigid în cea de uşoară înmuiere;
b) după înmuierea totală a corpului;
c) cât mai repede după împuşcare sau atâta timp cât cadavrul animalelor rămâne rigid.#

757. Ramura înroşită în sângele vânatului dobândit prin vânătoare se oferă vânătorilor care împuşcă:
a) iepuri şi fazani;
b) vânat copitat;#
c) orice altă specie de vânat.

758. Ramura înroşită în sângele vânatului împuşcat se oferă:
a) cu mâna goală;
b) cu mănuşi de vânătoare;
c) pe pălărie sau pe lama cuţitului.#

759. Ramura înroşită în sângele vânatului împuşcat poate să fie din:
a) orice arbore din apropierea locului în care a căzut vânatul;
b) tei, salcie căprească, mesteacăn sau afin;
c) brad, molid, stejar sau anin.#

760. Tabloul vânatului se referă la:
a) un tablou cu vânat împuşcat;
b) aşezarea vânatului împuşcat după un anumit tipic, în faţa vânătorilor, a personalului de teren şi a gonacilor;#
c) fotografiile cu vânat împuşcat de la sfârşitul vânătorii.

761. La sfârşitul unei vânători de vânat mic, piesele împuşcate se aşează în tablou cu respectarea ordinii:
a) potârnichi, fazani, iepuri, vulpi;
b) iepuri, fazani, potârnichi şi vulpi;
c) vulpi, iepuri, fazani, potârnichi.#

762. În cadrul unui tablou de vânătoare, vânatul mic se aşează pe:
a) abdomen;
b) partea dreaptă;#
c) partea stângă.

763. Într-un tablou de vânătoare vânatul se aşează:
a) de la stânga spre dreapta;
b) nu are importanţă din ce parte se începe tabloul;
c) de la dreapta spre stânga.#

764. Într-un tablou de vânătoare, aşezarea celor care au participat la vânătoare se face astfel:
a) gonacii şi personalul de vânătoare nu se aşează lângă vânat;
b) gonacii se aşează cu personalul de teren în spatele vânătorilor;
c) vânătorii şi organizatorul, se aşează în faţa vânatului.#

765. La o vânătoare mixtă, de vânat mare şi mic, vânatul împuşcat se aşează în următoarea ordine:
a) fazani, iepuri, vulpi, mistreţi;
b) mistreţi, vulpi, iepuri şi fazani;#
c) vulpi, iepuri, fazani, mistreţi.

766. La ocuparea standului, vânătorul este obligat:
a) să se deplaseze în stânga sau dreapta, dar nu în faţă şi nici în spate, pentru a găsi un loc mai favorabil tirului;
b) să caute un loc mai favorabil camuflajului, dar în apropierea locului indicat de organizator;
c) să rămână pe locul indicat de organizator.#

767. Nu este etic să se tragă:
a) în păsările de baltă când se ridică greoi de pe apă;
b) în fazanii care zboară printre crengile arborilor;
c) în fazanii şi în potârnichile aflate pe sol.#

768. Nu este etic să se tragă:
a) în masculul dominant din cârd;
b) în juvenilii slabi din cârd;
c) în femela conducătoare de cârd.#

769. În cazul vânatului mare, împuşcat, nu este etic:
a) să fie târât direct pe zăpadă sau pe pământ până la mijlocul de transport;
b) să se calce peste rândurile cu vânat aşezat în tablou;
c) să fie mutilat ori lovit cu beţe, cu piciorul sau în alt mod.#

770. Trofeele vânatului împuşcat (coarne, colţi, blănuri etc.) aparţin:
a) vânătorului care a dobândit vânatul;#
b) în mod egal, vânătorilor participanţi la vânătoare;
c) vânătorilor participanţi, după cum va hotărî organizatorul vânătorii.

771. Nu este admisă, din punct de vedere etic:
a) eviscerarea vânatului şi jupuirea blănurilor trofeu direct în teren;
b) fotografierea vânatului împuşcat în poziţii hilare;#
c) jupuirea şi tranşarea vânatului în faţa vânătorilor.

772. Împărţirea vânatului mic de către organizator este recomandat să se facă:
a) începând cu invitaţii şi bătrânii, apoi continuând cu ceilalţi vânători;#
b) în ordinea aşezării vânătorilor în faţa tabloului de vânătoare;
c) oferind fiecărui vânător ceea ce a împuşcat personal.

773. Participarea la masa vânătorească, cu care se încheie vânătoarea, este:
a) obligaţie morală;#
b) opţională;
c) la latitudinea majorităţii.

774. Care este termenul consacrat normelor de morală specifică vânătorii?
a) Comportament vânătoresc.
b) Etică vânătorească.#
c) Norme de morală vânătorească.

775. Cum sunt denumiţi vânătorii lacomi ce nu respectă normele de etică?
a) Lipsiţi de educaţie.
b) Lacomi, avari şi parveniţi.
c) Vânători de oase, piei, pene sau carne.#

776. Cum este denumită rămurica ce se pune pe vânatul împuşcat?
a) Ramura de luare în posesie a vânatului împuşcat.
b) Crenguţa de luare în posesie a vânatului căzut.#
c) Semn de luare în primire a vânatului.

777. În vânat se trage doar dacă:
a) A fost zărit şi este bine localizat după zgomot;
b) A fost bine identificat şi se află sub distanţa unui tir eficient;#
c) Se îndreaptă spre vecin şi se găseşte la limita unui foc eficient.

778. Care sunt speciile din care se recomandă să fie ruptă ramura (crenguţa de luare în posesie a vânatului căzut)?
a) Orice specie ce se găseşte la faţa locului.
b) Orice specie de foioase ce se găseşte la faţa locului.
c) Molidul, bradul, stejarul sau aninul.#

779. Care sunt speciile din care nu se admite să fie ruptă ramura (crenguţa de luare în posesie a vânatului căzut)?
a) Fagul şi speciile exotice.#
b) Nu există asemenea recomandări.
c) Mesteacăn sau plop.

780. Există un anumit obicei pentru confecţionarea ramurei (crenguţa de luare în posesie a vânatului căzut)?
a) Este admis să fie tăiată doar cu un cuţit de vânătoare.
b) Se rupe cu mâna şi doar se cojeşte cu un cuţit de vânătoare.
c) Se rupe cu mâna, nu se taie cu cuţitul şi nici nu se jupoaie.#

781. Cum este folosită ramura ce se pune pe vânat?

a) Vânatul este aşezat pe burtă şi ramura se pune pe spatele lui.
b) Vânatul este aşezat pe spate şi ramura se pune pe abdomenul lui.
c) Vânatul este culcat pe partea dreaptă şi ramura se pune pe latura lui.#

782. Ce semnificaţie are aşezarea ramurii pe vânat?
a) Că vânatul a fost împuşcat cu respectarea normelor de etică.
b) Că vânatul a fost găsit şi luat în primire de vânătorul respectiv.#
c) Că animalul a fost vânat şi nu accidentat sau ucis de răpitoare.

783. În ce poziţie se aşază ramura pe partea laterală a corpului vânatului?
a) La mascul cu baza spre cap, la femelă invers cu vârful ramurii spre cap.#
b) Nu are importanţă poziţia, de regulă se aşază pe latura toracelui.
c) Perpendicular pe coloană, la mascul cu baza în sus şi la femelă invers.

784. La ce specii de vânat se aplică crenguţa de luare în posesie a vânatului?
a) La toate speciile de vânat mare ce se recoltează la dibuit.
b) La speciile la care recoltarea se face pe bază de autorizaţie nominală.
c) Numai la vânatul cu copite.#

785. Din ce este compusă ceea ce în jargonul vânătoreasc se numeşte ultima îmbucătură?
a) Dintr-un mănunchi de iarbă care se pune în faţa vânatului împuşcat.
b) Dintr-un mănunchi de ramuri pe care se aşază capul vânatului împuşcat.
c) Dintr-o ramură cu frunze verzi ce se introduce în gura vânatului.#

786. Ce reprezintă în tradiţia vânătorească ramura unsă cu sânge?
a) O ramură unsă cu sângele vânatului doborât şi oferită vânătorului.#
b) Ramura pe care vânatul rănit o unge cu sânge şi care se dă vânătorului.
c) Ramura cu sânge din locul unde a stat vânatul rănit oferită vânătorului.

787. Cine oferă vânătorului ramura unsă cu sânge?
a) La vânătorile individuale însoţitorul iar la cele colective organizatorul.#
b) Gestionarul fondului de vânătoare unde s-a recoltat vânatul.
c) Vânătorul cel mai vârstnic dintre participanţii la vânătoare.

788. Cum se aranjează cozile vulpilor expuse în tabloul de vânătoare?
a) Orizontal în prelungirea corpului.
b) În sus, pe sol, perpendicular cu corpul.#
c) Nu are nici o importanţă.

789. Vânatul mic aparţine vânătorului care:
a) a tras primul foc de la care vânatul a lăsat sânge;
b) a tras ultimul foc mortal;#
c) a tras mai multe cartuşe.

790. Vânatul mare aparţine vânătorului care:
a) a tras primul foc cauzator de moarte;#
b) a tras ultimul foc, de graţie;
c) a tras mai multe focuri.

791. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu cartuş cu alice, la distanţe de 70 - 80 m?
a) Da, deoarece vânatul poate fi ucis la această distanţă.
b) Nu.#
c) Da, pentru vânătorii care fac antrenament la talere.

792. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu glonţ, la distanţe mai mari de 200 m?
a) Da, dacă arma este dotată cu o lunetă performantă.
b) Nu.#
c) Da, dacă vânatul nu permite apropierea vânătorului sub această distanţă.

793. Este etic a se trage în guguştiucii şi porumbeii aşezaţi pe conductorii electrici?
a) Da, dacă vânătoarea este autorizată.
b) Da, dacă sunt mai mult de 2 exemplare.
c) Nu.#

794. Este etic a se trage la fazanul aşezat pe ramura unui arbore?
a) Da, dacă vânătoarea este autorizată.
b) Da, seara la pândă.
c) Nu.#

795. Este etic a se trage în vânatul care se îndreaptă către vânătorul vecin?
a) Da, dacă arma sa este mai performantă decât a vecinului vânător.
b) Da, după ce vecinul vânător a tras cartuşele aflate în armă.#
c) Da, depinde de specia de vânat.

796. Este etic a se trage în vânat "la noroc"?
a) Da, uneori vânatul poate fi ucis.
b) Nu.#
c) Da, când vânatul se deplasează spre standul vânătorului vecin.

797. La vânătoarea "la pândă", este etic ca un vânător să se aşeze în stand astfel încât "să taie" calea vânatului care se îndreaptă spre un alt vânător care s-a aşezat mai devreme în alt stand?
a) Da, dacă vânătoarea este autorizată.
b) Da, dacă în ziua respectivă nu a vânat nimic.
c) Nu.#

798. În timpul deplasării între standuri arma se poartă:
a) încărcată şi asigurată;
b) descărcată;#
c) în toc.

799. La vânătoarea cu gonaci, ridicarea vânatului se face:
a) în timpul desfăşurării goanei;
b) după terminarea goanei;#
c) oricând.

800. Vânatului rănit i se dă lovitura de graţie:
a) prin lovire cu patul armei;
b) prin lovire cu un lemn;
c) prin împuşcare.#

Prezenta anexă a fost elaborată de un colectiv format din:

Conf. dr. ing. Ovidiu IONESCU - Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere - Braşov
Conf. dr. ing. Ion MICU - Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere - Braşov
Şef lucrări dr. ing. Adam CRĂCIUNESCU - Facultatea de Horticultură şi Silvicultură - Timişoara
Ing. Ilie MIHALACHE - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
Ing. Cosmin VÎLNOIU - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
Ing. Sorin DECĂ - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
Ing. Cornel LERA - Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Timişoara
Ing. Pompiliu VARGA - Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Sibiu
Ing. Vladimir TALPEŞ - Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi
Ing. Nicolae TONCA - Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Gorj
Tehn. Viorel BULGĂRESCU - Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Timişoara

BIBLIOGRAFIE

______________________________________________________________________________
| V. Cotta, M. Bodea, I. Micu | Vânatul şi vânătoarea în România, |
| | Editura CERES, Bucureşti 2001 |
|_____________________________|________________________________________________|
| A. Negruţiu | Vânătoare şi salmonicultură, Editura CERES, |
| | Bucureşti 1990 |
|_____________________________|________________________________________________|
| A. Negruţiu şi colaboratorii| Fauna cinegetică şi salmonicultura, Curs 2002 |
|_____________________________|________________________________________________|
| I. Micu | Etologia faunei cinegetice, Editura CERES, |
| | Bucureşti 2005 |
|_____________________________|________________________________________________|
| M. Georgescu | Mamiferele sălbatice din România, 1985 |
|_____________________________|________________________________________________|
| A.M. Comşia | Biologia şi principiile culturii vânatului, |
| | Editura Academiei R.P.R., 1961 |
|_____________________________|________________________________________________|
| Gh. Feneşer, M. Bodea, | ABC-ul vânătorului, Editura CERES, |
| I. Cârciu | Bucureşti 1974 |
|_____________________________|________________________________________________|
| Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu |
| modificările şi completările ulterioare - Monitorul Oficial al României, |
| Partea I, nr. 944/2006 |
|______________________________________________________________________________|
| Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, cu modificările şi |
| completările ulterioare - Monitorul Oficial al României, Partea I, |
| nr. 583/2004 |
|______________________________________________________________________________|
| Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea şi |
| practicarea vânătorii - Monitorul Oficial al României, Partea I, |
| nr. 501/2008, nr. 353/2008 |
|______________________________________________________________________________|
| Lintia D. | Pasările din România vol. II şi III, |
| | Editura Academiei, 1954 - 1955. |
|_____________________________|________________________________________________|
| Străvoiu N.A. şi | Câinii de vânătoare - 1976 - Bucureşti, |
| colaboratorii | Editura Ceres. |
|_____________________________|________________________________________________|

DREPTURILE DE AUTOR PRIVIND PREZENTUL SET DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI REVINE AUTORITĂŢII PUBLICE CENTRALE CARE RĂSPUNDE DE SILVICULTURĂ.

#B
ANEXA II

CONŢINUTUL ŞI MODELUL
permisului de vânătoare permanent

_______________________________________________
| _________________ |
| |/////| |\\\\\| |
| |_____|_____|_____| |
| |
| ROMÂNIA |
| PERMIS DE VÂNĂTOARE PERMANENT |
| |
| _____________ __________ |
| | | Nume | | |
| | | Prenume | | |
| | EMITENT | | | |
| | | C.N.P. | UV | |
/|___ | Adresa | | |
U.V. < ___| | | | |
\| | Emitent | Foto 2 | |
| | | Data emiterii |__________| |
| | | |
| | Foto 1 | Seria/numărul: |
| |_____________| |
| |
|_______________________________________________|

Figura 45Lex: Conţinutul şi modelul permisului de vânătoare permanent

- Format tip cartelă, tipărită pe o singură faţă, cu dimensiunile: 85,72 mm lungime; 54,03 mm lăţime; 0,08 mm grosime; 3,18 mm raza de racordare a colţurilor
- Suportul este din ABS, inert UV, cu background ce conţine mai multe culori, rezistent la contrafacere prin scanare, tipărire sau copiere.
- Conţinutul: drapelul, denumirea statului; denumirea documentului; numele; prenumele; C.N.P.; adresa titularului; emitent; data emiterii; seria/numărul; denumirea structurii emitente; fotografia titularului
- Fondul faţă/verso este verde pal degrade - fountain fill de la verde la alb
- Caracteristicile literelor:
- denumirea statului - Times New Roman 11, negru;
- denumirea documentului - Times New Roman 10, negru;
- numele; prenumele; C.N.P.; adresa titularului; emitent; data emiterii; seria/numărul; denumirea structurii emitente - Times New Roman 8 italic - bold;
- datele variabile - Times New Roman 9, negru.
- Elemente de siguranţă:
- foto 2 a titularului, inert UV, simetric foto 1, în partea dreaptă;
- numele emitentului, inert UV, poziţionat sub foto 1 - Times New Roman 9.
- Fotografia: color, având dimensiunile de 30 x 22 mm, executată cu mijloace informatice direct pe suportul cărţii de identitate
- Drapelul: realizat în culorile naţionale, având dimensiunile de 50 x 5 mm şi poziţionarea la centru, în partea superioară a permisului de vânătoare permanent.

ANEXA III

CONŢINUTUL ŞI MODELUL
permisului de vânătoare temporar

______________________________________________________________________________
| GESTIONAR (personalizat) Seria ....... Nr. ......... |
|______________________________________________________________________________|
| PERMIS DE VÂNĂTOARE TEMPORAR |
|______________________________________________________________________________|
| Valabil din ........... până în .............. |
| |
| Dl/Dna ................, cetăţean ............................ cu domiciliul |
| în ........................................................................, |
| (ţara, localitatea, strada etc.) |
| posesor al actului de identitate seria/nr. ........, emis la data de ......, |
| posesor al permisului/licenţei de vânătoare seria/nr. ....................., |
| este autorizat să practice vânătoarea în România, în condiţiile legii, în |
| perioada ....................., pe fondurile de vânătoare gestionate de |
| unitatea noastră, pentru care vor fi eliberate autorizaţii de vânătoare. |
| La eliberarea prezentului permis au fost analizate următoarele documente |
| depuse de solicitant în fotocopii: ......................................... |
| ............................................................................ |
| ............................................................................ |
| |
| Data emiterii .............. Gestionar (conducător/împuternicit) |
| Numele şi prenumele ............... |
| Semnătura ......................... |
|______________________________________________________________________________|

ANEXA IV

REGULAMENT
pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

ART. 1
Permisele de vânătoare permanente sau temporare sunt documente legale care atestă faptul că titularul are dreptul de a practica vânătoarea, în condiţiile legii.

CAPITOLUL II
Tipărirea, înserierea şi gestionarea permiselor de vânătoare permanente şi a permiselor de vânătoare temporare

ART. 2
(1) Permisele de vânătoare permanente şi permisele de vânătoare temporare se tipăresc, în regie proprie sau prin unităţi specializate, după modelele aprobate prin prezentul regulament, de către gestionarii abilitaţi care deţin licenţă şi care gestionează fonduri cinegetice în România.
(2) Tipărirea prin unităţi specializate se face la solicitarea organizaţiilor vânătoreşti prevăzute la alin. (1).
(3) Solicitarea prevăzută la alin. (2) va conţine toate datele şi informaţiile ce trebuie înscrise în permisele de vânătoare, conform modelelor aprobate prin prezentul regulament.
ART. 3
Formularele permiselor de vânătoare temporare se tipăresc pe suport de hârtie autocopiativă format A5 landscape, în carnete capsate a câte 50 de file perforate, formate din 25 de seturi a câte două file fiecare.
ART. 4
(1) Înserierea permiselor de vânătoare se face pentru fiecare judeţ, prin înscrierea unei serii ce reprezintă indicativul rutier al judeţului în care emitentul îşi are sediul.
(2) Numerotarea permiselor de vânătoare se face cu 5 cifre şi începe cu numărul 00001 pentru fiecare serie şi tip de permis de vânătoare.
(3) Intervalul de numere necesar numerotării prevăzute la alin. (2) se alocă de către organismul specializat în domeniul cinegetic din cadrul administratorului fondului cinegetic naţional, la solicitarea celor în drept să elibereze permise de vânătoare.
(4) Pentru aplicarea prevederilor alin. (3), în cadrul organismului specializat în domeniul cinegetic din cadrul administratorului fondului cinegetic naţional se întocmeşte un registru de evidenţă a intervalelor de numere alocate organizaţiilor vânătoreşti pentru permisele de vânătoare permanente, conform anexei nr. 1.
ART. 5
Gestionarea permiselor de vânătoare se face de către persoana împuternicită în acest sens de conducătorul organizaţiilor vânătoreşti prevăzute la art. 2 alin. (1).

CAPITOLUL III
Eliberarea permiselor de vânătoare

SECŢIUNEA 1
Permis de vânătoare permanent

ART. 6
(1) Eliberarea permiselor de vânătoare permanente se realizează de către organizaţiile vânătoreşti abilitate ca urmare a preschimbării permiselor de vânătoare aflate în uz, a dobândirii de către propriii membri a calităţii de vânător şi în situaţiile în care permisul de vânătoare este pierdut sau deteriorat.
(2) Permisul de vânătoare permanent se eliberează numai de către persoana împuternicită în acest sens de conducătorul executiv al organizaţiilor vânătoreşti prevăzute la art. 2 alin. (1).
(3) Evidenţa eliberării permiselor de vânătoare permanente se ţine într-un registru de gestiune întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.
A. Eliberarea permisului de vânătoare permanent ca urmare a dobândirii de către membrii asociaţi a calităţii de vânător
Persoanelor membre ale organizaţiilor vânătoreşti care dobândesc, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, calitatea de vânător după data intrării în vigoare a prezentului regulament li se eliberează permis de vânătoare permanent.
B. Eliberarea permisului de vânătoare permanent ca urmare a pierderii sau deteriorării totale a acestuia
1. În cazul în care permisul de vânătoare permanent este pierdut sau total deteriorat, organizaţia vânătorească în care este membru asociat poate elibera unul nou, în baza dovezii pe care o face titularul acestuia că a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, anunţul prin care documentul pierdut sau deteriorat total a fost declarat nul de către posesor şi în baza unei declaraţii întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, autentificată.
2. Permisul de vânătoare permanent se eliberează în condiţiile prevăzute la pct. 1 ori de câte ori este cazul.
C. Eliberarea unui nou permis de vânătoare permanent ca urmare a deteriorării parţiale a permisului de vânătoare permanent deţinut anterior
1. Eliberarea unui nou permis de vânătoare permanent se face la cererea titularului, în situaţia în care permisul de vânătoare permanent emis anterior este deteriorat parţial. În acest caz, permisul de vânătoare permanent deteriorat parţial se anulează prin înscrierea pe acesta a cuvântului "Anulat" cu culoare roşie, se semnează de către persoana împuternicită să elibereze permisul de vânătoare permanent, se aplică ştampila unităţii şi se reţine de emitent.
2. Permisul de vânătoare permanent se eliberează în condiţiile prevăzute la pct. 1 ori de câte ori este cazul.
ART. 7
(1) Odată cu emiterea permisului de vânătoare permanent, organizaţiile vânătoreşti abilitate eliberează propriilor membri şi un document care să ateste calitatea de membru al organizaţiei vânătoreşti respective.
(2) Dovedirea calităţii de membru asociat al altor organizaţii vânătoreşti decât cea emitentă a permisului de vânătoare permanent se face cu documentul care atestă calitatea de membru, emis de fiecare dintre acestea, vizat anual.
(3) Formularul documentului de membru se stabileşte de fiecare organizaţie vânătorească. Conţinutul documentului trebuie să furnizeze minimum următoarele informaţii:
a) numele, prenumele şi iniţiala tatălui titularului;
b) numărul şi seria proprii fiecărei organizaţii vânătoreşti;
c) seria permisului de vânătoare permanent şi organizaţia emitentă;
d) adresa completă a titularului;
e) codul numeric personal al titularului;
f) viza anuală.
ART. 8
Organizaţiile vânătoreşti care au eliberat permise de vânătoare permanente transmit administratorului fondului cinegetic naţional, în luna următoare, în format electronic şi pe suport hârtie, informaţii privitoare la: numele, prenumele şi codul numeric personal ale persoanelor cărora le-au fost eliberate permise de vânătoare permanente, precum şi seria şi numărul fiecărui permis eliberat.

SECŢIUNEA a 2-a
Permisul de vânătoare temporar

ART. 9
(1) Eliberarea permisului de vânătoare temporar se face de către gestionarii abilitaţi care deţin licenţa şi care gestionează fonduri cinegetice persoanelor prevăzute de lege pentru acţiunile de vânătoare ce se desfăşoară pe fondurile cinegetice pe care le gestionează.
(2) Permisul de vânătoare temporar se eliberează numai de către persoane împuternicite în acest scop din cadrul gestionarilor de fonduri cinegetice.
(3) Datele din permisul de vânătoare temporar se completează citeţ, cu culoare neagră, cu majuscule, în toate rubricile prevăzute de formular.
(4) Eliberarea de către organizaţiile vânătoreşti a permisului de vânătoare temporar se realizează ca urmare:
a) a dobândirii dreptului de a participa la acţiuni de vânătoare de către persoanele prevăzute de lege;
b) în situaţiile în care permisul de vânătoare temporar este pierdut sau deteriorat.
(5) Eliberarea unui nou permis de vânătoare temporar ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării totale a celui deţinut anterior
1. În cazul în care permisul de vânătoare temporar este pierdut, furat sau total deteriorat, gestionarul care l-a eliberat poate elibera unul nou, în baza unei declaraţii întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 4, autentificată.
2. Permisul de vânătoare temporar se eliberează în condiţiile prevăzute la alin. (1) ori de câte ori este cazul.
(6) Eliberarea unui nou permis de vânătoare temporar ca urmare a deteriorării parţiale a celui emis anterior
1. Eliberarea unui nou permis de vânătoare temporar se face la cererea titularului, în situaţia în care permisul de vânătoare temporar emis anterior este deteriorat parţial. În acest caz, permisul de vânătoare temporar deteriorat se anulează prin înscrierea pe acesta a cuvântului "Anulat" cu culoare roşie, se semnează de către persoana împuternicită să elibereze permise de vânătoare temporare, se aplică ştampila unităţii şi se reţine de emitent.
2. Permisul de vânătoare temporar se eliberează în condiţiile prevăzute la alin. (1) ori de câte ori este cazul.
ART. 10
Gestionarii fondurilor cinegetice care au eliberat permise de vânătoare temporare transmit administratorului fondului cinegetic naţional, lunar, până la data de 5 a fiecărei luni, în format electronic şi pe suport hârtie, informaţii privitoare la: numele, prenumele şi codul numeric personal ale persoanelor cărora le-au fost eliberate permise de vânătoare temporare, precum şi seria şi numărul fiecărui permis eliberat.

CAPITOLUL IV
Anularea permiselor de vânătoare

ART. 11
(1) Permisele de vânătoare permanente şi permisele de vânătoare temporare se anulează de către gestionarii fondurilor cinegetice care le-au eliberat sau, după caz, de către unul dintre gestionarii la care titularul este membru asociat, în condiţiile legii.
(2) Pentru situaţiile în care posesorul permisului de vânătoare permanent sau al permisului de vânătoare temporar a săvârşit o faptă încadrată ca infracţiune de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, permisul de vânătoare se reţine în vederea anulării până la finalizarea cercetărilor ce se întreprind de către organele competente ale statului în legătură cu fapta săvârşită.
(3) După finalizarea cercetărilor permisul de vânătoare se înapoiază posesorului sau se anulează, după caz, în funcţie de confirmarea faptei, rezultată în urma cercetării efectuate de către organele competente ale statului.
ART. 12
Cazurile reţinerii în vederea anulării sau anulării permiselor de vânătoare se aduc la cunoştinţă într-un termen de 30 de zile calendaristice, în mod oficial, administratorului fondului cinegetic naţional şi organizaţiilor vânătoreşti unde persoana respectivă mai este membră asociată.
ART. 13
Publicarea anulării permiselor de vânătoare în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, se face de către gestionarul care le-a anulat.

CAPITOLUL V
Preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz

ART. 14
(1) Organizaţiile vânătoreşti licenţiate, gestionare de fonduri cinegetice, preschimbă permisul de vânătoare aflat în uz propriilor membri care îl deţin cu permisul de vânătoare permanent, numai dacă aceştia îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare referitoare la domeniul cinegetic.
(2) Preschimbarea permisului de vânătoare permanent se realizează numai cu reţinerea permisului de vânătoare deţinut de titular la acel moment.
ART. 15
(1) Preschimbarea permisului de vânătoare aflat în uz cu permisul de vânătoare permanent se efectuează în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), posesorii permisului de vânătoare aflat în uz pierd dreptul de a practica vânătoarea până la preschimbarea acestuia în condiţiile prezentului regulament.
ART. 16
Anexele nr. 1 - 4 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA 1
la Regulamentul pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz

REGISTRUL DE EVIDENŢĂ
a intervalelor de numere alocate organizaţiilor vânătoreşti pentru permisele de vânătoare permanente

Semnificaţia coloanei A din tabelul de mai jos este următoarea:
A - Intervalul
______________________________________________________________________________
|Nr. | Solicitant |Solicitare|Înregistrare| Numere atribuite | Observaţii |
|crt.| | |solicitare | | |
| |________________|__________|____________|___________________| |
| |Denumirea|Adresa| Nr.| Data| Nr. | Data |Cantitatea| A |Data| |
| | | | | | | | (nr.) | | | |
|____|_________|______|____|_____|_____|______|__________|___|____|____________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
|____|_________|______|____|_____|_____|______|__________|___|____|____________|
| 1 | | | | | | | | | | |
|____|_________|______|____|_____|_____|______|__________|___|____|____________|
| 2 | | | | | | | | | | |
|____|_________|______|____|_____|_____|______|__________|___|____|____________|
| 3 | | | | | | | | | | |
|____|_________|______|____|_____|_____|______|__________|___|____|____________|
| .. | | | | | | | | | | |
|____|_________|______|____|_____|_____|______|__________|___|____|____________|

Responsabil evidenţă
Numele şi prenumele ....................
Funcţia ................................

Figura 46Lex: Registrul de evidenţă a intervalelor de numere alocate organizaţiilor vânătoreşti

ANEXA 2
la Regulamentul pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz

REGISTRUL DE GESTIUNE
a permiselor de vânătoare permanente al (organizaţia vânătorească) ...........

Semnificaţia coloanei A din tabelul de mai jos este următoarea:
A - Semnătura responsabilului de gestiune, pentru predarea permisului
______________________________________________________________________________
|Nr. |Seria şi |Produs şi |Documentul|Date |Data | A |Semnătura |
|crt.|numărul |achiziţionat|de |privind |eliberării| |titularului|
| |permisului|de la |achiziţie |identitatea| | |pentru |
| |de | |(serie, |titularului| | |primirea |
| |vânătoare | |nr., |permisului | | |permisului |
| |permanent | |data) |(nume, | | | |
| | | | |prenume, | | | |
| | | | |CNP, | | | |
| | | | |domiciliu) | | | |
|____|__________|____________|__________|___________|__________|___|___________|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|____|__________|____________|__________|___________|__________|___|___________|
| 1 | | | | | | | |
|____|__________|____________|__________|___________|__________|___|___________|
| 2 | | | | | | | |
|____|__________|____________|__________|___________|__________|___|___________|
| 3 | | | | | | | |
|____|__________|____________|__________|___________|__________|___|___________|
| .. | | | | | | | |
|____|__________|____________|__________|___________|__________|___|___________|

Responsabil gestiune
Numele şi prenumele ....................
Funcţia ................................

Figura 47Lex: Registrul de gestiune a permiselor de vânătoare permanente

ANEXA 3
la Regulamentul pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz

DECLARAŢIE

Subsemnatul/Subsemnata, ................., cu domiciliul în ............., posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria ..... nr. ........., eliberat/eliberată de .............., la data de ..........., cod numeric personal .............., având cunoştinţă de prevederile art. 292 din Codul penal, declar pe propria răspundere că Permisul de vânătoare permanent având seria ...... nr. ......... nu a fost anulat sau reţinut în vederea anulării şi că de la data*) .......... a acestui document nu am solicitat şi nu mi-a fost eliberat un alt permis de vânătoare permanent.

Data Semnătura
.......... ...............

------------
*) Se completează cu unul dintre termenii: "pierderii", "furtului", "deteriorării totale".

ANEXA 4
la Regulamentul pentru tipărirea, înserierea, gestionarea, eliberarea şi anularea permiselor de vânătoare şi pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz

DECLARAŢIE

Subsemnatul/Subsemnata, ..................., cu domiciliul în ............, posesor/posesoare al/a actului de identitate .......... seria ..... nr. ......, eliberat de ..................., la data de ....................., cod numeric personal ........................, având cunoştinţă de prevederile art. 292 din Codul penal, declar pe propria răspundere că de la data*) ..................... a Permisului de vânătoare temporar având seria ........ nr. ........... nu am solicitat şi nu mi-a fost eliberat un alt permis de vânătoare temporar.

Data Semnătura
.......... ...............

------------
*) Se completează cu unul dintre termenii: "pierderii", "furtului", "deteriorării totale".

---------------

[dr_fani2000]

ACEST ORDIN NU MAI ESTE IN TOTALITATE IN VIGUARE S-AU MODIFICAT UNELE ARTICOLE ESENTIALE SI AU MAI FOST ADAUGATE INTREBARI. MODIFICAREA O FOST PRIN ORDINUL 302/2014.O R D I N
Nr. 302 /02.04.2014

privind modificarea şi completarea anexei nr. I la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare


Având în vedere Referatul de aprobare nr. 48252/DA/19.03.2014,
Consultând Avizul Consiliului Naţional de Vânătoare nr. 2/2013,
În temeiul prevederilor art. 6 alin. (1) lit. r), art. 28 alin. (3) lit. d), alin (5) şi (6) şi art. 56 alin. (1) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 6 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 428/2013 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultură, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările uterioare,
ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură emite următorul

O R D I N :

Art. I. – Anexa nr. 1 "Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare" la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 606 din 02.09.2009, se modifică şi se completeză după cum urmează:
1. La art. 5, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12) cu următorul cuprins:
“(11) Anexat cererii, candidatul depune o copie după actul de identitate, cazierul judiciar în original şi o recomandare de la un membru al asociaţiei căreia îi adresează cererea.
(12) Recomandarea prevăzută la alin. (11) va fi întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.”
2 . Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 7. - În perioada de stagiatură fiecare candidat trebuie să participe la următoarele activităţi practice:
a) vizitarea fondului cinegetic pe care urmează să efectueze stagiatura, în vederea cunoaşterii elementelor componente ale acestuia (limite, biotop, faună, construcţii şi instalaţii vânătoreşti etc), acţiune consemnată într-un proces - verbal încheiat între organizator şi stagiarii participanţi, înregistrat şi arhivat la asociaţia de vânătoare în termen de 15 zile de la data desfăşurării acţiunii;
b) o prezentare practică privind portul şi mânuirea armei de vânătoare în fondul cinegetic, fără folosirea muniţiei reale, realizată de personal cu atribuţii în domeniul cinegetic, angajat al asociaţiei la care efectuează stagiatura şi desemnat de conducerea executivă a acesteia, acţiune consemnată într-un proces - verbal, al cărui model este prezentat în anexa nr. 31, încheiat între organizator şi stagiarii participanţi, înregistrat şi arhivat la asociaţia de vânătoare în termen de 15 zile de la data desfăşurării acţiunii; în această etapă stagiarul va asista, fără a primi armă de vânătoare, la următoarele acţiuni: încărcarea şi descărcarea armei de vânătoare în timpul vânătorii; portul armei în timpul deplasării vânătorului de la un stand la altul, în timpul aşteptării în stand, în repaus, în timpul recuperării vânatului împuşcat; mânuirea armei de vânătoare în timpul urmăririi vânatului în vederea declanşării focului, precum şi cu privire la regulile de prevenire a accidentelor în timpul practicării vânătorii şi obligaţiile vânătorilor;
c) două acţiuni de ocrotire sau îngrijire a faunei cinegetice, precum estimarea efectivelor de vânat, producerea sau administrarea hranei pentru vânat, confecţionarea sau recondiţionarea instalaţiilor vânătoreşti, acţiuni consemnate în procese - verbale încheiate între organizator şi stagiarii participanţi înregistrate şi arhivate la asociaţia de vânătoare în termen de 15 zile de la data desfăşurării lor;
d) o instruire teoretică şi practică privind portul, mânuirea şi folosirea armelor de vânătoare cu ţevi ghintuite şi cu ţevi lise, urmată de o şedinţă de tragere cu arma de vânătoare la punct fix şi la talere organizată de o persoană juridică autorizată în acest sens, acţiune atestată printr-un act emis de organizator;
e) cel puţin 3 acţiuni de vânătoare colectivă în grup mare, asistent în stand sau în goană, obligatoriu la cel puţin o acţiune organizată pentru speciile reprezentative în fondul cinegetic în care a realizat stagiatura: mistreţ, iepure, fazan, acţiune consemnată în autorizaţiile de vânătoare folosite cu această ocazie.”
3. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
”Art. 8 - (1) După efectuarea activităţilor prevăzute la art. 7, stagiarul primeşte o recomandare de absolvire din partea organizaţiei vânătoreşti sau a clubului de vânătoare la care a efectuat stagiatura, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.”
4. La articolul 8, după alineatul (2) al se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
”(3) Stagiatura efectuată potrivit prevederilor prezentului regulament este valabilă timp de 2 ani de la data începerii ei conform prevederilor art. 5 alin (6).
(4) După termenul prevăzut la alin (3), candidaţii care doresc susţinerea examenului pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent trebuie să reia procedura prevăzută de prezentul regulament prin depunerea unei noi cereri pentru începerea stagiaturii.”
5. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 12 - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va comunica organizaţiilor vânătoreşti interesate, precum şi instituţiilor ai căror reprezentanţi fac parte din comisia de examinare prevăzută la art. 17 alin. (1) data la care a fost aprobată organizarea examenului în fiecare judeţ, cu cel puţin 20 zile calendaristice înainte de data organizării examenului.”
6. La articolul 13, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(3) Tariful de examinare perceput de asociaţiile de vânătoare pentru fiecare candidat propriu este de 200 lei + TVA.
(4) Valoarea indemnizaţiei de examinare pentru fiecare membru al comisiei este de 20 lei net de dosar examinat sau reexaminat.”
7. La articolul 14 alineatul (1), literele a) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“a) actul de identitate, iar în cazul cetăţenilor cu domiciliul în străinătate şi rezidenţa în România, şi documentele de rezidenţă valabile pe întreaga perioada de stagiatură până la susţinerea examenului, în copie;
……………………………………………………………………………………………….
e) fişa de stagiatură prevăzută la art. 5 alin. (5) în original, completată potrivit art. 8 alin. (2), şi însuşită de candidat, de organizatorul activităţilor practice, verificată şi avizată de conducerea executivă a organizaţiei vânătoreşti la care a efectuat stagiatura, pentru atestarea, pe propria răspundere, a efectuării activităţilor înscrise în aceasta;”
8. La articolul 14 alineatul (1), după litera h) se intoduc trei noi litere, lit. i), j) şi k), cu următorul cuprins:
”i) actul care atestă că este apt psihologic să deţină şi să folosească arme şi muniţii de vânătoare (aviz psihologic), în original;
j) actul care atestă că a absolvit un curs de instruire teoretică şi practică privind portul, mânuirea şi folosirea armelor de vânătoare cu ţevi ghintuite şi cu ţevi lise şi că a efectuat cel puţin o şedinţă de tragere cu arma de vânătoare la punct fix şi la talere, emis de o persoană juridică autorizată pentru acţiunile menţionate, în original;
k) recomandarea prevăzută la art. 5 alin (11), în original.”
9. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
“(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), posesorii de permis de armă letală pot depune în locul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) copie legalizată de pe permisul de armă letală.”
10. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 16 - (1) Pentru pregătirea şi examinarea teoretică a candidaţilor autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură aprobă un set de întrebări şi răspunsuri privind examenul de vânător, în concordanţă cu reglementările în vigoare, pe care îl prezintă pe site-ul propriu.
(2) Setul de întrebări şi răspunsuri menţionat la alin. (1), prevăzut în anexa nr. 6, conţine 1000 de întrebări, fiecare întrebare având 3 variante de răspunsuri, dintre care unul este corect.
(3) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate reactualiza conţinutul setului de întrebări şi răspunsuri în condiţiile alin. (1), în acord cu legislaţia în vigoare şi cu literatura din domeniul cinegetic, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei susţinerii examenului prevăzut la art. 10 alin. (1), unde acesta va fi folosit.
(4) Întrebările şi răspunsurile menţionate la alin. (2) sunt formulate având în vedere noţiuni privind domeniul cinegetic, din:
a) biologia speciilor ce aparţin faunei de interes cinegetic;
b) managementul speciilor de interes vânătoresc;
c) exercitarea vânătorii;
d) echipament de vânătoare;
e) legislaţia în domeniul cinegetic;
f) etica vânătorească;
g) chinologie;
h) boli ale vânatului;
i) arme de vânătoare.”
11. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 17- (1) Examinarea candidaţilor se face de o comisie de examinare formată din 3 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi 2 reprezentanţi ai asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt absolvenţi licenţiaţi ai unei instituţii de învăţământ superior în domeniul cinegetic sau silvic în care au studiat speciile de interes cinegetic şi vânătoarea;
b) au o vechime în muncă în domeniul cinegetic mai mare de 3 ani;
c) au atribuţii de serviciu în domeniul cinegetic;
d) deţin permis de vânătoare permanent.
(2) Funcţia de preşedinte al comisiei va fi îndeplinită de către unul dintre reprezentanţii autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură menţionaţi la alin. (1).
(3) Nominalizarea reprezentanţilor asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege prevăzute la alin. (1) se transmite la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură cu minimum 3 zile lucrătoare anterior datei programate pentru susţinerea examenului.”
12. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Art. 18- Hotărârile comisiei stabilite la art. 17 se iau prin majoritate simplă.”
13. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 20 - (1) Comisia de examinare îşi poate desfăşura activitatea în prezenţa obligatorie a minimum 3 membri.
(2) În situaţia neîntrunirii a minim 3 membri, comisia de examinare nu poate funcţiona şi examenul se reprogramează.”
14. La articolul 21, alineatul (1), literele d) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“d) legitimează candidaţii admişi să participe la examen, pe baza actului de identitate, la intrarea acestora în sala de examinare;
...................................................................................................................................................
g) permite accesul în sala de examinare doar a candidaţilor admişi să participe la examen;”
15. La articolul 21 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:
"k) vizează fişa de evidenţă depusă la dosar, prevăzută la art. 14 alin. (3).”
16. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:
”Art. 22 - (1) Candidaţii care nu au promovat examenul, precum şi cei absenţi la examen au dreptul să susţină examen/examene în decurs de un an, cu ocazia examenelor organizate pentru alte asociaţii vânătoreşti, potrivit prezentului regulament, cu condiţia depunerii unei cereri în acest sens şi a documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f) şi g) în termenul de valabilitate de 6 luni de la emitere.
(2) Candidaţii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a transmite cererea de examinare la autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în timp util, pentru luarea în evidenţă şi pentru obţinerea confirmării de participare.
(3) Dreptul de participare la examen a candidaţilor prevăzuţi la alin. (1) se hotărăşte de comisia de examinare după verificarea valabilităţii documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f) şi g) depuse de către candidat, cel mai târziu în preziua examenului, la asociaţia care organizează examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent.”
17. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se arhivează, pentru o perioadă de 5 ani, la sediile organizaţiilor vânătoreşti care au prezentat candidaţi la examen.”
18. La articolului 24, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
”(3) Contestaţiile se soluţionează în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii lor, de către o comisie constituită din :
a) 2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 17 alin (1), alţii decât cei din comisia de examinare;
b) un reprezentant al asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 17 alin (1), altul decât cei din comisia de examinare."
19. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1.
20. După anexa nr. 1 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 11, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2.
21. După anexa nr. 3 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 31, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 3.
22. Anexa nr. 4 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 4
23. Anexa nr. 6 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 5.
Art. II. Candidaţii la examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent fac dovada efectuării activităţilor de stagiatură prevăzute la art. 7 lit. a)-c) din Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare, modificat potrivit art. I pct. 2 din prezentul ordin de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.
Art. III. - Fişa de stagiatură completată potrivit prevederilor art. 7 din Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009, este valabilă până la data de 31 decembrie 2014 cu condiţia completării acesteia cu activităţile de stagiatură prevăzute la art. 7 lit. a)-c) modificate potrivit art. I pct. 2 din prezentul ordin.
Art. IV. Anexa nr. 5 la prezentul ordin, reprezentând Setul de întrebări şi răspunsuri privind examenul de vânător, se foloseşte pentru examinarea candidaţilor după 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.
Art. V. - Setul de întrebări şi răspunsuri privind examenul de vânător prevăzut în anexa nr. 6 la Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 539/2009, se aplică timp de 60 de zile după intrarea în vigoare a prezentului ordin.
Art. VI. - Cererea de înscriere în asociaţia de vânătoare, comunicarea de repartizare pentru efectuarea stagiaturii şi acţiunile efectuate în perioada de stagiatură anterioare intrării în vigoare a prezentului ordin rămân valabile până la data examenului organizat în judeţul în care are sediul asociaţia la care este înscris candidatul, dar nu mai târziu de un an.
Art. VII. - Anexele nr. 1-5*) fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. VIII. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU DELAGAT

Adriana Doina PANĂ
Anexa nr. 1 la
Ordinul ministrului delegat pentru ape,
păduri şi piscicultură nr. 302/2014

(Anexa nr. 1 la Regulamentul pentru
obţinerea permiselor de vânătoare)

Înregistrat la:
…………………………
(Organizaţia vânătorească)

Nr. ___________ din _____________
APROB,
Conducător executiv/împuternicit



C E R E R E

Subsemnatul ……………………………………………., cetăţean …………………, fiul lui ………………… şi a ………………, născut în anul ……., luna ……..…, ziua ……, în localitatea ……………………., judeţul …………………, domiciliat în …………………, strada ……………., nr. ……, bl ……., sc ……, ap ……, judeţul (sectorul) ………………..., posesor al actului de identitate ……., seria ……., nr. ……………., eliberat de …………….., la data de ………………., cod numeric personal …………………………..
sunt de profesie ………………………… angajat la …………………………………, în funcţia de ……………………..,
vă rog a-mi aproba înscrierea ca practicant în cadrul organizaţiei vânătoreşti ……………………………………………….. în vederea efectuării stagiaturii şi a obţinerii permisului de vânătoare permanent, în condiţiile legii.
În acest sens sunt recomandat de către dl/dna ......................................................, potrivit recomandării anexate, în original.
Am luat cunoştinţă despre prevederile statutului organizaţiei vânătoreşti ………………………………., pe care mi-l însuşesc şi mă oblig să îl respect, în condiţiile legii.
Declar pe propria răspundere că nu mă aflu în nici una din situaţiile prevăzute de lege care să îmi interzică obţinerea permisului de vânătoare şi respectiv a permisului de armă.
Telefon ……………………,

Alte modalităţi de contactare ……………………….



Data Semnătura:
............... …………..


Anexa nr. 3 la
Ordinul ministrului delegat pentru ape,
păduri şi piscicultură nr. 302/2014

(Anexa nr. 31 la Regulamentul pentru
obţinerea permiselor de vânătoare)




Înregistrat la
………………….
(organizaţia vânătorească)
Nr. …………/……………


PROCES-VERBAL
încheiat astăzi ……………. , cu ocazia instruirii privind portul
şi mânuirea armei de vânătoare în fondul cinegetic nr. ...... denumit ...................

Organizator ....................................

Participă un număr de ............... candidaţi pentru
obţinerea permisului de vânătoare permanent

La şedinţa privind instruirea practică privind portul şi mânuirea armei de vânătoare în fondul cinegetic, fără folosirea muniţiei reale, candidaţii au fost instruiţi cu privire la următoarele:
1.Încărcarea şi descărcarea armei de vânătoare în timpul unei acţiuni de vânătoare;
2. Portul armei în timpul deplasării vânătorului de la un stand la altul, în timpul aşteptării în stand, în repaus, în timpul recuperării vânatului împuşcat;
3. Mânuirea armei de vânătoare în timpul urmăririi vânatului în vederea declanşării focului;
4. Cunoaşterea următoarelor reguli de prevenire a accidentelor în timpul practicării vânătorii, şi anume:
- se interzice organizarea vânătorii în condiţii de furtună, precum şi urmărirea vânatului mare rănit (urs, mistreţ) în condiţiile lipsei de vizibilitate.
- arma de vânătoare se foloseşte pe fondurile cinegetice numai pentru recoltarea vânatului şi combaterea dăunătorilor vânatului.
- în afara fondurilor cinegetice arma de vânătoare se transportă descărcată şi introdusă în toc.
- muniţia trebuie sa fie corespunzătoare tipului şi calibrului armei utilizate şi categoriei speciei de vânat care trebuie recoltat.
- se interzice utilizarea alicelor cu diametru mai mare de 5 mm.
- la vânătoare se vor folosi numai armele care sunt în stare de funcţionare.
- se interzice folosirea armei pentru sprijin sau lovirea vânatului rănit.
- se interzice lovirea armei de arbori, stânci sau alte obiecte dure.
- în timpul odihnei, arma va fi descărcată şi aşezată numai în locuri care oferă o bună stabilitate.
- se interzice îndreptarea armei spre alte persoane, chiar dacă aceasta este descărcată.
- cartuşele care ramân blocate pe ţeavă se scot cu instrumente adecvate.
- în caz de rateu, arma nu se va deschide imediat, se va aştepta, cu ţeava îndreptată în jos, timp de aproximativ un minut.
- se interzice punerea mâinii pe gura ţevilor.

5. Cunoaşterea următoarelor obligaţii ale organizatorilor acţiunilor de vânătoare, şi anume:
- să aibă asupra lor autorizaţia de vânătoare colectivă tip A sau, după caz, tip B, completată corect;
- să verifice la toţi vânătorii participanţi permisul de armă, permisul de vânătoare sau ordinul de serviciu, armamentul, muniţia şi asigurarea obligatorie împotriva accidentelor;
- să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor;
- să prezinte vânătorilor principalele reguli de practicare a vânătorii, speciile de vânat în care se poate trage, numărul de exemplare permis a se vâna şi altele asemenea;
- să informeze şi să instruiască vânătorii asupra semnalelor sonore - de începere şi de încetare a goanei utilizate în timpul vânătorii;
- să informeze vânătorii şi gonaşii asupra pericolelor care pot fi întâlnite pe terenul de vânătoare - zone abrupte, stâncării, grohotişuri, ape curgătoare, canale, mlaştini, arbori aninaţi, zone de formare a avalanşelor;
- să interzică exercitarea vânătorii de către persoanele aflate în stare de ebrietate, precum şi consumul de alcool în timpul vânătorii;
- să stabilească amplasarea vânătorilor în stand şi să informeaze fiecare vânător asupra poziţiei ocupate de vecini şi, în funcţie de situaţie, asupra poziţiei vânătorilor amplasaţi pe flancuri;
- să stabilească direcţiile si unghiurile de tragere, reperele între care se permite tirul, precum şi interdicţiile de tragere în funcţie de amplasarea vânătorilor în standuri;
- să stabilească componenţa echipelor de gonaşi şi conducătorii acestora, în funcţie de tipul de vânat, şi să îi instruiască asupra modului de desfăşurare a fiecărei goane, pentru vânătorile colective la goană;
- să interzică folosirea altor câini, în afara celor din rasele admise la vânătoare;
- să anunţe prin semnale sonore începerea şi încetarea goanei, precum şi a tirului;
- să conducă vânătorii în fondul de vânătoare numai dacă posedă asigurare împotriva accidentelor de vânătoare şi dacă autorizaţia, permisul de vânătoare, permisul de armă şi armamentul sunt regulamentare;
- să completeze cu pix rezultatele înregistrate de fiecare vânător, la fiecare acţiune organizată în baza autorizaţiei de vânătoare;
- să crotalieze şi să înscrie în autorizaţia de vânătoare individuală vânatul împuşcat şi numărul crotaliei, imediat după ce acesta a fost recuperat, înainte de a părăsi fondul cinegetic;
- să excludă vânătorii care nu respectă regulile privind organizarea şi practicarea vânătorii în timpul în care se află în fondul cinegetic;
- să constituie echipe pentru urmărirea vânatului mare rănit;
- să organizeze şi să supravegheze transportul vânatului mare împuşcat până la mijlocul de transport.
6. Cunoaşterea următoarelor obligaţii ale persoanelor autorizate să practice vânătoarea individual, şi anume:
- să prezinte organizatorului autorizaţia de vânătoare, permisul de vânătoare, permisul de armă sau, după caz, ordinul de serviciu, crotaliile corespunzătoare şi asigurarea obligatorie împotriva accidentelor;
- să se prezinte cu armament şi muniţii care trebuie să aibă caracteristicile necesare pentru împuşcarea exemplarului din specia înscrisă în autorizaţia de vânătoare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, şi să le prezinte organizatorului pentru control;
- la vânătoarea de selecţie vor trage numai în exemplarul indicat de organizator;
- la urs, cerb comun, cerb lopătar, capră neagră vor folosi numai arme cu ţevi ghintuite şi cartuşe cu glonţ, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar la mistreţ, căprior şi muflon se pot folosi şi arme de vânătoare cu ţeavă lisă, însă numai cu muniţie cu proiectil unic;
- înainte de a se încarcă arma se verifică şi se curăţă ţevile de eventualele depuneri de frunze, pământ, zăpadă etc.;
- încărcarea armei se face la locul de vânătoare, după ce se asigură că pe direcţia de tragere nu se află alte persoane;
- încărcarea armei basculante se va face cu ţevile îndreptate în jos, închiderea realizându-se prin ridicarea patului;
- carabinele se încarcă ţinându-se cu ţeava în sus;
- imediat după încărcare arma trebuie asigurată;
- arma se poartă în mână sau pe umăr, asigurată, până la identificarea vânatului;
- înainte de acţionarea siguranţei şi declanşarea focului asupra vânatului, vânătorul se va asigura că pe direcţia lui de tragere nu sunt persoane;
- declanşarea focului se va face numai după identificarea clară a vânatului;
- declanşarea focului asupra vânatului în mişcare pe jos, la ridicare sau în zbor se va face numai după asigurarea că prin ricoşare nu pot fi provocate accidente;
- cand se utilizează barca, vânătorul se va aşeza cu spatele la barcagiu şi va ţine arma îndreptată cu ţeava în sus; tirul este permis numai în faţă şi lateral;
- declanşarea focului din observator se va face numai după identificarea precisă a vânatului;
7. Cunoaşterea următoarelor obligaţii ale vânătorilor la vânătorile colective, şi anume:
- deplasarea vânătorilor în teren, între goane, se face în linişte pe un singur rând;
- la aşezarea în stand, fiecare vânător trebuie să cunoască locul de amplasare a vecinilor;
- este interzisă schimbarea locului indicat de organizator;
- este interzis consumul de băuturi alcoolice în timpul acţiunii de vânătoare;
- încărcarea armei se va face numai în stand, după ce vânătorul şi-a ocupat locul indicat de organizator;
- arma se descarcă în stand, după semnalul de încetare a goanei;
- este interzisă părăsirea standului în timpul vânătorii;
- urmărirea vânatului rănit se va face după încetarea goanei şi numai cu aprobarea organizatorului;
- se execută foc în vânat doar după ce acesta a fost foarte bine identificat şi numai dacă se află sub distanţa de tir eficient;
- nu se trage în vânatul aflat în faţa vecinului;
- înainte de părăsirea standului pentru goana următoare, arma se descarcă, deplasarea între goane făcându-se doar cu arma basculată sau cu închizătorul deschis, astfel încât acest lucru să fie vizibil; nu se părăseşte standul până când nu sunt strânse toate tuburile trase pentru a fi duse ulterior la un container destinat deşeurilor;
- ridicarea vânatului căzut se va realiza numai după încetarea goanei;
- în situaţia amplasării standurilor pe o singură linie, se interzice declanşarea focului sub un unghi mai mic de 450 faţă de linia vânătorilor, tirul fiind permis în faţa şi în spatele liniei vânătorilor;
- în situaţia amplasării standurilor în linie pe o distanţă mai mică de 200 m, cu unul sau două flancuri, declanşarea focului de către vânătorii aflaţi pe flancuri este permisă numai în spatele liniei flancului, cu respectarea unghiului minim de tragere de 450;
- în teren liber se interzice tirul în faţă cu arma cu alice când gonaşii au ajuns la 200 m de linia standului;
- în teren liber se interzice tirul în faţă cu arma cu glonţ sau cartuş cu proiectil unic, când gonaşii au ajuns la 500 m de linia standului;
- interzicerea tirului în faţă se semnalizează sonor de către organizator. După acest semnal, tirul este permis numai în spatele liniei standurilor;
- pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standului trecerea armei încărcate peste acesta, se va realiza numai cu ţeava în sus;
- pentru urmărirea vânatului mare rănit, se stabilesc de către organizator echipele de căutare şi recuperare, formate din minimum 2 vânători dotaţi cu armament corespunzător şi câini de vânătoare;
- vânătorii au obligaţia de a avertiza gonaşii, în cazul în care vânatul mare rănit se deplasează în direcţia acestora;
- în cazul vânătorilor la pândă, cu mai multe standuri alăturate, fiecare vânător trebuie să cunoască locurile în care sunt aşezati ceilalţi vânători;
- declanşarea focului se va face numai după identificarea clară a vânatului;
- părăsirea standului se va face la ora sau la semnalul stabilit de organizator.
8. Cunoaşterea următoarelor obligaţii ale gonaşilor la vânătorile colective:
- să se deplaseze în goană aliniaţi cu vecinii, la distanţă egală de aceştia, pe traseul sau după direcţia indicată de organizator;
- să facă permanent zgomot pentru a fi uşor identificaţi de vânători, mai ales atunci când se apropie de linia acestora;
- să avertizeze vânătorii în momentul observării vânatului, conform regulilor stabilite de organizatorul vânătorii la începutul acesteia;
- să nu se apropie de vânatul mare căzut şi nici de cel rănit;
- să poarte elemente care permit identificarea lor;
- la vânătorile de mistreţ şi urs, fiecare echipă de 4 gonaşi va fi condusă de către un vânător înarmat pregătit să tragă în orice moment în vânatul rănit, observat pe parcurs de către gonaşii din echipă;
- gonaşii au obligaţia de a confirma recepţionarea semnalului de avertizare;
- observatorii, invitaţii şi candidaţii la obţinerea permisului de vânătoare vor respecta regulile stabilite de organizatorul acţiunii de vânătoare.


Nr. Numele şi prenumele Codul numeric Semnătura Semnătura
Crt. stagiarului personal stagiarului organizatorului
1.
2.
3.
...
















Prezentul proces verbal a fost încheiat într-un exemplar, care va fi depus şi înregistrat la sediul .................................. .
(organizaţia vânătorească)
O copie a prezentului proces verbal se păstrează la organizator, iar alte copii se transmit candidaţilor prezenţi la instruire.

Organizator

.........................
(Semnătura)

Anexa nr. 2 la
Ordinul ministrului delegat pentru ape,
păduri şi piscicultură nr. 302 /2014

(Anexa nr. 11 la Regulamentul pentru
obţinerea permiselor de vânătoare)





Domnului Director al ............................................
(organizaţia vânătorească)

R E C O M A N D A R E




Subsemnatul....................., CNP. .................................... membru vânător în cadrul ..................................... din anul .........., îl/o recomand pe dl./ dna. ........................................., CNP. ..................................... pentru înscrierea în cadrul asociaţiei ................................ca stagiar pentru dobândirea permisului de vânătoare, întrucât prezintă aptitudini pentru participarea la activităţile specifice stagiaturii şi pentru practicarea vânătorii.





Data Semnătura
….……………… …………………….


Anexa nr. 4 la
Ordinul ministrului delegat pentru ape,
păduri şi piscicultură nr. .302/2014

(Anexa nr. 4 la Regulamentul pentru
obţinerea permiselor de vânătoare)



Organizaţia vânătorească
……………………………..
Nr. _________/__________








R E C O M A N D A R E D E A B S O L V I R E


Ca urmare a rezultatelor obţinute în perioada de stagiatură realizată conform Regulamentului pentru obţinerea permiselor de vânătoare recomandăm pe d-l/d-na …………………………………….., fiul/fiica lui …………………şi a …….……………………., domiciliat/domiciliată în …………………………………. posesor al BI/CI seria …….. nr. ………………. eliberat de ……………………….. la data de ……………., C.N.P. ......................................, pentru a participa la examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent.



Data: Conducător executiv/împuternicit,
.................... (nume, prenume, funcţia)

Acest ordin s-a aplicat in parte si anul acesta la examenul pentru dobandirea permisului permanent de vanatoare.Nu s-au aplicat prevederile privind modelul cererii si recomandarea data de catre un vanator, in rest s-a aplicat in forma care este prezentat mai sus.

[Vrajitoru]

Nu pot sa nu remarc faptul ca iar sunt 800 de intrebari.
Asa e?
Si sunt 800 noi sau 800 alea vechi, care au fost schimbate in vara asta?

[the_mav]

Nu pot sa nu remarc faptul ca iar sunt 800 de intrebari.
Asa e?
Si sunt 800 noi sau 800 alea vechi, care au fost schimbate in vara asta?

update, update, update la jucarieeeee

[Vrajitoru]

Nici un update.
Intrebarile postate aici de teharau au fost schimbate in acelasi ordin Nr. 302 /02.04.2014
Ele au fost inlocuite cu un set de 1000 de intrebari care sunt deja disponibile pe website-ul meu de verificare a cunostintelor (de la semnatura).
Anexa asta 6 versiunea noua nu am gasit-o publicata nicaieri dar am primit-o de la un coleg de forum.
De asemenea mi-a fost confirmat ca cele 1000 sunt noile intrebari care se dau la examene.

Si off-topic mav-ule: recunosti utilajul si locatia (daca nu, sa stii ca iti da tarcoale sasu' ala mic ce ascunde lucrurile - incepe cu A dar nu mai tin minte restul):
https://www.facebook.com/photo.php?fbid ... =1&theater

Concluzie: prit.ro este la zi!

[tehărău]

In dimineata aceasta am citit asta:

viewtopic.php?f=55&t=14584&start=60

Asa ca am cautat respectivul ordin si l-am postat. @dr_fani2000 a completat exact, asa ca avem un topic complet. @Vraji, al nostru amic, are un site cu care ajuta candidatii sa treaca de bariera exmenului scris si multi ii sunt indatorati datorita acestui lucru. Iar el a facut acest efort ca urmare a discutiilor de pe acest forum.
Multumesc celor contributivi.

Cu ocazia asta m-am lamurit (cu toate ca nu am timp sa aprofundez): nu a mai fost necesara faimoasa recomandare din 2009 si este din nou necesara din acest an, dar in forma restransa. Anterior erau necesare 2 recomandari.

[lungu_aurel2000]

Costul permisului de vanatoare temporar este fix, stipulat undeva, sau variaza in fc. de gestionar?

[NightSirc]

Salutare colegi,
Știe cineva unde aș putea să fac un duplicat la permisul de vânătoare permanent în regie proprie și cât ar costa?
Plasticul din actualul permis este unul casant și are mai multe fisuri. Am încercat la actuala asociație (care e diferită de cea care mi l-a emis) și se pare că nu au niciun interes în direcția asta… pe principiul că încă merge așa, dar mie nu-mi place.
Mulțumesc anticipat!

[yoghi]

Pt asociatiile din Bucuresti ,permisele de vanatoare se tiparesc la tipografia Pika

Gesesti pe net. Adresa si tel.

[NightSirc]

Mulțumesc mult @yoghi !